Colegiul Medicilor din România a creditat consfătuirea “Managementul Nevăzătorilor - Orbirea şi Diabetul Zaharat” cu 18 EMC
Secretariatul conferinţei, aflat în Foaierul Centrului de Congres va funcţiona după următorul program:
Joi, 17 iunie, ora 15:00-18:00 Vineri, 18 iunie, ora 7:30-18:00
Timpul alocat prezentării unei lucrări este de 7 minute, iconografia fiind în limba engleză; posterele se vor prezenta în aceeaşi manieră, maximum 3 minute
Organizatorii asigură pe baza taxei de participare:
Accesul la toate cursurile şi comunicările din cadrul manifestării Mapa, ecusonul, diploma de participare
Deschiderea festivă (Grill Party) din data de 17 iunie, ora 19:30, Restaurant Danubius
Pauzele de cafea
Masa de prânz, vineri, 18 iunie, prin participarea la un Lunch-simpozion oferit de firma Abbott Products Romania
Purtarea ecusoanelor este obligatorie pentru toţi participanţii, însoţitorii şi expozanţii pe toată perioada consfătuirii, în sala de conferinţe şi în cadrul expoziţiei
GENERAL INFORMATION
Conference will take place in Sovata, Congress Center Danubius Hotel
Medical College of Romania granted the Conference “Management of the Unsighted – Blindness and Diabetes Mellitus” with 18 CME
The Registration Desk, located in the Foyer of the Congress Center will be opened as follows:
Thursday, 17th of June, at 15:00-18:00 Friday, 18th of June, at 7:30-18:00
Speaking time for free paper - 7 minutes, iconography will be presented in English, the posters will be presented in the same manner, without exceeding 3 minutes The organizers will provide based on the conference fee:
Access to all courses and communications in the event Map, badge, attendance certificate
Opening gala (Grill Party) on 17th of June, at 19:30, Danubius Restaurant Coffee-breaks
Lunch, Friday 18th of June through participation in a lunch-symposium offered by the company Abbott Products Romania
Wearing badges is mandatory for all participants, accompanying persons and exhibitors throughout the conference period, the conference room and exhibition hall
Preşedinte Conf. Dr. Karin Horvath
Membrii
Conf. Dr. Anna Adrienn Csiszár Dr. Doina-Suzana Pop
Dr. Theodora Orban Dr. Anda Sireteanu Cucui
Dr. Cristina Maki Dr. Monica Rusu Dr. Ildikó Máté István Dr. Florina Vultur Dr. Zoltán Madaras ORGANIZING COMMITTEE President
Associated Prof. Karin Horvath Members
Associated Prof. Anna Adrienn Csiszár Dr. Doina-Suzana Pop
Dr. Theodora Orban Dr. Anda Sireteanu Cucui
Dr. Cristina Maki Dr. Monica Rusu Dr. Ildikó Máté István
Dr. Florina Vultur Dr. Zoltán Madaras
Programul Consfătuirii
JOI 17 iunie 2010, Centrul de Congrese/Hotel Danubius Ora 17:00 - 18:30 • Sesiune de comunicări
Moderatori:
Conf. Dr. Karin Horvath (Tg-Mureş), Dr. Monica Gavriş (Cluj-Napoca), Dr. Doina-Suzana Pop (Tg-Mureş)
1. Diana Constantinescu, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath, Theodora Orban, Anda Sireteanu Cucui, Z. Madaras, A. Albert, I. Lupu, Florina Vultur - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş. Posibilităţi de prevenire a orbirii în retinopatia diabetică prin tratament laser la Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş
2. Monica Rusu, Karin Horvath, Anna Papp, Cristina Maki - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş. Tratament anti-VEGF în glaucomul neovascular 3. A. Albert, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath - Clinica de Oftalmologie
Tg-Mureş. Experienţa personală în tratamentul fotocoagulant al retinopatiei diabetice
4. Anna Papp, Cristina Maki - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş. Arterită temporală cu celule gigante – caz clinic
5. Cristina Maki, Julia Vig, Anna Papp, T. Marc - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş. Rezultatele screeningului retinopatiei de prematuritate în Tg-Mureş
Ora 17:30-17:40 Simpozion EXPERTMED
SOCT Copernicus-diagnosticarea precoce a maculopatiei diabetice
6. Anda Sireteanu Cucui, Monica Gavriş, Karin Horvath, O. Popescu, Florina Vultur, Iuliana Ion - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş. Spitalul Militar de Urgenţă Cluj- Napoca. Dificultăţi în primul an de chirurgie a cataractei prin facoemulsificare
7. Z. Madaras, A. Ferencz, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş. Aspecte intraoperatorii ale anesteziei parabulbare şi topice în chirurgia cataractei
8. Florina Vultur, Angela Borda, Karin Horvath, S. Voidăzan, Ildikó Máté-István - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş, UMF Tg-Mureş. Corelaţii între modificările suprafeţei oculare şi caracteristicile filmului lacrimal
9. Ildikó Máté-István, D. Tomi, Angela Borda, Anda Sireteanu Cucui, Florina Vultur - UMF Tg-Mureş, Clinica Optilens Cluj-Napoca. Cross linkingul colagenului cornean în tratamentul keratoconului
10. Ildikó Máté-István, D. Nicula, Angela Borda - UMF Tg Mureş, Clinica Optilens Cluj-Napoca. Tratamentul chirurgical modern al keratoconului progresiv-prezentare de caz
Discuţii
Ora 19:30 Deschiderea festivă - Restaurantul Hotelului Danubius - Grill Party VINERI 18 iunie 2010 Centrul de Congrese/Hotel Danubius
Ora 8:00-9:45 Cursuri
Curs: Ildikó Süveges, Szemklinika–Semmelweis Egyetem, Budapest, Hungary. Retinopatia diabetică: semne clinice şi tratament
Curs: N. Czumbel, Budapest, Hungary- Medsystem Oradea. Tratamentul conservativ al retinopatiei diabetice
Curs: Zs. Bíró. Colaboratori: Zs. Balla, Katalin Tóth-Kovacs, Agnes Nagy, University of Pécs, Faculty of Medicine, Department of Ophthalmology, Pécs, Hungary. Dificultăţi şi rezultate în chirurgia cataractei la pacienţii diabetici Prezentare: Carmen Crişan, Gabriela Buicu, F. Buicu, UMF Tg-Mureş. Îngrijirea pacientului cu diabet zaharat în România
Ora 9:50-10:30 Prezentare în colaborare cu firma ALLERGAN Lector invitat: Prof. Dr. B. Cârstocea
Modalităţi de diagnostic şi tratament în edemul macular diabetic Factorii anti-VEGF şi glaucomul
Ora 11:00-12:00 Cursuri
Curs interactiv: G. Radó, Szent István Korház Budapest-Medsystem Oradea. Intervenţii chirurgicale în retinopatia diabetică
Curs: Zs. Balla, University of Pécs, Faculty of Medicine, Department of Ophthalmology, Pécs, Hungary. Variaţii în grosimea ariei foveale şi perifoveale măsurată prin OCT după intervenţii de cataractă la pacienţi diabetici şi nondiabetici
Curs: Oana Banu Muşat, Clinica Oftalmologică Oftasan Brăila. Complicaţiile oculare în diabetul zaharat
Ora 12:00-12:30 Simpozion ALCON Lector invitat: Prof. Dr. B. Cârstocea Puncte cheie în glaucom
Ora 12:40-13:10 Simpozion ABBOTT PRODUCTS ROMANIA Lector invitat: Conf. Dr. Gabriela Roman
Retinopatia diabetică - rolul fenofibratului
Lunch box oferit de firma Abbott Products Romania Ora 14:00-15:40 Sesiune de comunicări
Moderatori:
Prof. Dr. B. Cârstocea (Bucureşti),
Prof. Dr. Cristina Vlăduţiu (Cluj-Napoca), Dr. M. Zemba (Bucureşti)
1. Monica Rusu, Karin Horvath, Doina-Suzana Pop, Dacia Hâncu, Theodora Orban, Meda Neagoe, Anna Papp - Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş, Optistar Tg-Mureş, VizualMed Tg-Mureş. Tratamentul anti-VEGF în forma umedă a DMLV şi boli vasculare retiniene
2. M. Zemba, C. Ştefan, B. Cucu, Veronica Enache, Camelia Manole – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila – Bucureşti. Triamcinolonul intravitrean în tratamentul edemului macular diabetic 3. Monica Gavriş, Genoveva Olaru, L. Levai - Spitalul Militar de Urgenţă -
4. Monica Gavriş, Cristina Ghindea - Spitalul Militar de Urgenţă - Cluj-Napoca. Tratamentul cu Bevacizumab în patologia oculară diabetică-film video
5. Codruţa Blăjan - Clinica Optilens Cluj-Napoca. Retinopatia diabetică la tineri
6. I. Sisak, Diana Cormoş - Neurofta S.R.L. Braşov. Eficacitatea prevenirii hemoragiilor vitreene în retinopatii diabetice nonproliferative severe şi proliferative prin fotocoagulare laser panretinian
7. I. Sisak, Diana Cormoş - Neurofta S.R.L. Braşov. Tratamentul edemului macular diabetic
8. Diana Popa, Monica Gavriş, Genoveva Olaru, Sorina Demea, H. Demea - Spitalul Militar Cluj-Napoca, Centrul de Investigaţii Oftalmologice Rewiew, Cluj-Napoca. Aportul tomografiei în coerenţă optică şi a angiofluorografiei în diagnosticul şi clasificarea edemului macular diabetic
Discuţii
Ora 15:40-16:00 – Simpozion SIFI
Noi tratamente în degenerescenţa maculară senilă Ora 16:00-16:30 – Pauză de cafea
Ora 16:30-17:00 – Simpozion BIOSOOFT
Efectele terapiei combinate la pacienţi diabetici insulinodependenţi cu hemoragii vitreene recidivante
Ora 17:00 – 18:30 – Sesiune de comunicări, postere Moderatori:
Prof. Dr. Adriana Stănilă (Sibiu), Conf. Dr. Simona Ţălu (Cluj-Napoca), Dr. O. Muşat (Bucureşti)
1. Simona Ţălu, C. Dragoş, Irina Tămăşoi Stanca - Clinica de Oftalmologie - UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca. Vitrectomia posterioară în prevenirea orbirii la diabetici
2. O. Muşat, L. Dragomir, Uliana Ochinciuc, Dana Ştefan, Tatiana Gutu - Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila Bucureşti. Retinopatie diabetică proliferativă-hemoragie vitreană-rezolvare chirurgicală prin vitrectomie posterioară 23G
3. A. Bărar, D.I. Apătăchioaie - Braşov. Monitorizarea retinopatiei diabetice-cauză reală de orbire
4. Adriana Stănilă, A. Teodoru, Elena Mihai - Facultatea de Medicină V. Papilian, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Centrul de Cercetare a Suprafeţei Oculare. Tratamentul în glaucomul neovascular secundar retinopatiei diabetice proliferative
5. D. Căciulă, Elvira Cojocaru, Loredana Petrache, M.D. Tătar - Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca. Actualităţi în retinopatia diabetică la femeia gravidă
6. Corina Tudor - Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Evaluarea Doppler a hemodinamicii retrobulbare în retinopatia diabetică
7. Aura Ocrain, Simona Bârsan - INDNBM Prof. Nicolae Paulescu Bucureşti. Eficienţa fotocoagulării laser în tratamentul retinopatiei diabetice
8. Aura Ocrain, Simona Bârsan - INDNBM Prof. Nicolae Paulescu Bucureşti. Cauze ale deteriorării vederii la pacienţii diabetici, altele decât retinopatia diabetică – poster
9. Ileana Zolog, M. Munteanu, O. Boruga - Clinica de Oftalmologie Timişoara. Aspecte ale retinopatiei diabetice la pacientele cu diabet zaharat tip I – poster
10. Cristina Mazilu, Ileana Zolog, M. Munteanu - Clinica Medicină Internă III-Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Timişoara, Clinica de Oftalmologie Timişoara. Retinopatia diabetică la copiii şi tinerii cu diabet zaharat tip I din România – poster
Discuţii
Ora 18:30 ÎNCHIDEREA REUNIUNII
Ora 19:00 SEARĂ TRADIŢIONALĂ - DEGUSTARE DE VINURI - Salina PRAID. Plecarea din parcarea Hotelului Danubius
REZUMATE
JOI 17 iunie 2010 Centrul de Congres/Hotel Danubius 17:00- 18:30 Comunicări
1. Posibilităţi de prevenire a orbirii în retinopatia diabetică prin tratament laser la Clinica de Oftalmologie Tg-Mureş
Diana Constantinescu, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath, Theodora Orban, Anda Sireteanu Cucui, Z. Madaras, A. Albert, I. Lupu, Florina Vultur - Tg-Mureş
Lucrarea prezintă un studiu retrospectiv pe un an în care am urmărit gradul de acoperire prin tratament laser al retinopatiei diabetice în Tg-Mureş.
Am constatat următoarele aspecte: retinopatia diabetică este una dintre cele mai frecvente cauze de orbire la pacienţii înscrişi în Asociaţia Nevăzătorilor din Tg-Mureş; prevalenţa mare a diabetului zaharat raportat la populaţia din Tg-Mureş; procentaj ridicat al retinopatiei diabetice raportat la populaţia cu diabet zaharat; grad mic de acoperire prin tratament laser al pacienţilor cu retinopatie diabetică. Considerăm că, pentru un management adecvat al acestei afecţiuni este necesară crearea unor servicii integrate de diabetologie cu centre oftalmologice dotate cu posibilităţi de angiofluorografie, tomografie în coerenţă optică şi fotocoagulare laser.
2. Tratament cu factor anti-VEGF în glaucomul neovascular
Monica Rusu, Karin Horvath, Anna Papp, Cristina Maki – Tg-Mureş
Introducere: Terapia anti-VEGF (antivascular endothelial growth factor) şi-a dovedit eficacitatea în tratamentul glaucomului neovascular (GNV), ducând la regresia neovascularizaţiei iriene cât şi a unghiului camerular, scăzând presiunea intraoculară (PIO), în majoritatea cazurilor ameliorând simptomele oculare ale pacienţilor.
Scop: Evaluarea eficacităţii terapiei cu anti-VEGF administrat intravitrean în tratamentul glaucomului neovascular.
Material şi metodă: 13 pacienţi cu rubeoză iriană şi cu PIO crescută refractară la tratament au beneficiat de terapie anti-VEGF. Etiologia GNV a cuprins OVCR (8 cazuri), OACR (2 cazuri), RDP (2 cazuri) respectiv DR (1 caz). Pacienţii au fost monitorizaţi în medie 2 luni.
Rezultate: La 1 săptămână post tratament se observă regresia neo-vascularizaţiei iriene la toţi pacienţii. Reapariţia neovaselor a fost detectată în câteva cazuri aproximativ la 2 luni. Diminuarea PIO a fost semnalată în toate
cazurile. Nu s-a observat creşterea semnificativă a acuităţii vizuale însă s-a consemnat o ameliorare a simptomatologiei oculare în toate cazurile. Nu s-au semnalat efecte adverse locale sau sistemice ale injecţiei cu factor anti-VEGF. Concluzii: Factorul anti-VEGF administrat intravitrean induce regresia neovascularizaţiei iriene cu scăderea consecutivă a PIO în cazurile cu GNV. 3. Experienţa personală în tratamentul fotocoagulant al retinopatiei
diabetice
A. Albert, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath – Tg-Mureş
Introducere: Retinopatia diabetică este una dintre principalele cauze ale cecităţii dobândite în ţările industrializate, fiind o boală cu caracter puternic invalidant.
Material şi metodă: În această lucrare prezint etapele parcurse în învăţarea tratamentului retinopatiei diabetice prin fotocoagulare. În urmă cu 2 ani am început fotocoagularea retiniană a pacienţilor cu retinopatie diabetică după un curs de aplicaţii laser. În clinica noastră am folosit un aparat Zeiss Visulas 532, YAG dublat în frecvenţă şi lentile Goldman cu trei oglinzi şi panfunduscop. La început în cadrul unei şedinţe am aplicat cca. 250 de puncte laser, acoperind un sector la periferie. Actualmente încep tratamentul cu panfunduscopul, aplicând 600 de spoturi în jurul arcadelor vasculare, după care în două şedinţe acopăr şi periferia.
Rezultate: Pe parcursul ultimului an rezultatele clinice au fost satisfăcătoare, la majoritatea celor 67 de ochi trataţi boala nu a progresat, menţinându-se acuitatea vizuală iniţială şi la 13 pacienţi acuitatea vizuală s-a îmbunătăţit cu 2-4 rânduri în urma barajului macular. Complicaţii: 3 cazuri hemoragie retiniană, creşterea TO după tratament în 2 cazuri şi 1 caz de dezlipire seroasă a retinei.
Concluzii: Tratamentul fotocoagulant al retinei aplicat conform indicaţiilor poate să prevină complicaţiile evoluţiei naturale a retinopatiei diabetice. 4. Arterită temporală cu celule gigante – caz clinic
Anna Papp, Cristina Maki – Tg-Mureş
Prezentăm un caz de arterită cu celule gigante cu simptomatologie atipică, evoluţie nefavorabilă cu numeroase complicaţii oculare şi dermatologice. Pacienta de 79 ani se prezintă acuzând scăderea moderată a vederii OD, diplopie, episoade de amaurozis fugax şi cefalee intensă fronto-parietală dreaptă. Acuitatea vizuală 0,3 la OD, mişcări oculare limitate la OD la privirea spre dreapta, defect pupilar aferent pozitiv la OD. La examenul fundului de ochi apare o papilă cu edem alb de tip ischemic cu hemoragie în flacără peripapilar
la OD. Se ridică suspiciunea de arterită cu celule gigante şi se efectuează biopsie de arteră temporală superficială, care confirmă diagnosticul. Se introduce tratament imediat cu doză mare de corticosteroizi. La 2 săptămâni pacienta dezvoltă sindrom ischemic de pol anterior la AO, cu scăderea vederii şi la OS, respectiv oftalmoplegie completă la OS. La o lună apare obstrucţie de arteră centrală retiniană la OS. La 4 luni de la debut apare o scleromalacie şi ulceraţie corneeană periferică în cvadranul infero-nazal al OS. Se efectuează transplant de membrană amniotică pe defectul conjunctival şi cornean şi se aplică lentilă de contact terapeutică, evoluţia fiind nefavorabilă cu subţierea sclerei şi a corneei. Se efectuează transplant conjunctival autolog şi blefarorafie parţială cu stabilizarea leziunii. În acelaşi timp apar ulcere necrotizante extinse la nivelul scalpului, care necesită tratament cu grefe de piele.
5. Rezultatele screeningului retinopatiei de prematuritate în Tg-Mureş
Cristina Maki, Julia Vig, Anna Papp, T. Marc - Tg-Mureş
Scopul lucrării: evaluarea rezultatelor screeningului prematurilor pentru ROP, corelarea cazurilor cu ROP cu anumiţi factori de risc, indicarea tratamentului fotocoagulant laser.
Material şi metodă: Studiul a fost efectuat pe 137 prematuri cu risc pentru ROP, născuţi sau transferaţi în Clinica Neonatologie I din Tg-Mureş, în perioada iulie 2008 -februarie 2010. Au fost supuşi screeningului toţi prematurii cu Vg<32 săptămâni, Gn <1500 gr, sau cu Vg>1500 gr, Gn>32 săptămâni, în caz de stare perinatală instabilă sau în prezenţa mai multor factori de risc.
Rezultate: În urma studiului efectuat, 23% din totalul prematurilor examinaţi au prezentat ROP, indicaţia de tratament laser a fost prezentă la 3% din totalul copiilor, respectiv la 13% din totalul cazurilor de ROP.
Concluzii: Comparativ cu literatura de specialitate, constatăm că, atât numărul cazurilor de ROP cât şi a celor ce necesită tratament cu laser este mai mic, aceasta datorându-se în mare măsură îngrijirii neonatologice de un înalt nivel.
6. Dificultăţi în primul an de chirurgie a cataractei prin facoemulsificare
Anda Sireteanu Cucui, Monica Gavriş, Karin Horvath, O. Popescu, Florina Vultur, Iuliana Ion - Tg-Mureş, Cluj-Napoca
Lucrarea prezintă dificultăţile întâmpinate în primul an de chirurgie a cataractei prin facoemulsificare la 83 de pacienţi (83 de ochi). Metoda facoemulsificării a constat în: incizie principală de 2,4 mm şi două sideporturi de 1,2 mm, capsulorexis cu acul, irigaţie-aspiraţie bimanuală şi implant de IOL foldabil. Am înregistrat următoarele complicaţii intraoperatorii: 2 rupturi de capsulă
posterioară, una în timpul facoemulsificării ultimului fragment, a doua la irigaţie-aspiraţie precum şi 1 rexis derapat la un pacient cu cataractă imtumescentă. Aprofundarea tehnicii aplicate a dus la scăderea timpilor de facoemulsificare precum şi a ratei edemelor postoperatorii. Spre sfârşitul primului an am operat şi cazuri mai dificile: pacienţi cu sindrom pseudoexfoliativ, cu glaucom, cu pupile ce nu se dilatau suficient, cu zonulă laxă, necesitând aplicarea de cârlige iriene sau inel. Nu am avut complicaţii imediate sau tardive postoperatorii. 7. Aspecte intraoperatorii ale anesteziei parabulbare şi topice în chirurgia
cataractei
Z. Madaras, A. Ferencz, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath – Tg-Mureş
Scopul lucrării este de a prezenta primele experienţe personale în legătură cu utilizarea anesteziei topice în chirurgia cataractei.
Material şi metode: Am analizat ultimele 50 de operaţii de cataractă, efectuate de un singur chirurg, în perioada de tranziţie de la anestezia parabulbară la anestezia topică. Pacienţii la care s-a utilizat anestezia topică au fost atent selectaţi, luând în considerare tipul cataractei, comportamentul în timpul examinărilor şi a biometriei. Tehnica standard de facoemulsificare a fost stop&chop, pe plaga corneană de 2,4 mm şi irigaţie-aspiraţie bimanuală. Rezultate: din ultimile 50 de cazuri operate la 42 de pacienţi s-a utilizat anestezia topică. La aceste operaţii nu s-au înregistrat complicaţii intra- sau postoperatorii. Pentru medicul operator motilitatea oculară a reprezentat un element de dificultate, aceasta putând fi însă controlată cu anumite tehnici intraoperatorii. Durata operaţiilor nu a fost influenţată de tipul anesteziilor. Concluzii: în chirurgia cataractei trecerea de la anestezia parabulbară la cea topică este un proces important. Adoptarea acestei tehnici de anestezie reprezintă încă un pas important la alinierea noastră la standardele internaţionale din chirurgia oftalmologică.
8. Corelaţii între modificările suprafeţei oculare şi caracteristicile filmului lacrimal
Florina Vultur, Angela Borda, Karin Horvath, S. Voidăzan, Ildikó Máté-István – Tg-Mureş
Scop: Studiul suprafeţei oculare şi a caracteristicilor filmului lacrimal la pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni autoimune.
Material şi metodă: Am efectuat un studiu prospectiv pe o perioadă de 2 ani al pacienţilor internaţi pentru boli de colagen. Diagnosticul de sindrom sicca ocular s-a stabilit după un protocol ce a inclus: anamneza, Ocular Surface Disease Index, examinarea oculară riguroasă, testele diagnostice de evaluare
a stabilităţii filmului lacrimal, a secreţiei lacrimale, a integrităţii suprafeţei oculare precum şi testele pentru demonstrarea caracteristicilor fizice ale filmului lacrimal.
Rezultate: Artrita reumatoidă este cea mai frecventă afecţiune întâlnită la pacienţii studiaţi (63.1%), urmată de boala mixtă de ţesut conjunctiv (15.3%), lupus eritematos diseminat (9.9%), dermatomiozită (7.2%) şi scleroză sistemică (1.8%). Semnele şi simptomele oculare sunt preponderente la sexul feminin, vârsta medie de 55.87 ani, Dev STD 10.87. Sindromul sicca ocular este însoţit de modificări patologice ale celulelor conjunctivei şi corneei, aspecte evidenţiate prin testele cu coloranţi vitali. Am găsit asocieri statistic semnificative între testele de determinare cantitativă a filmului lacrimal şi severitatea afectării oculare (p<0.05).
Concluzii: Ochiul uscat este o condiţie produsă de interrelaţia inadecvată dintre filmul lacrimal şi epiteliul suprafeţei oculare. Anamneza atentă, examenul complet al suprafeţei oculare corelate cu testele specifice de determinare a filmului lacrimal sunt esenţiale pentru diagnosticul precoce şi managementul adecvat al acestei afecţiuni atât de frecvent neglijată.
9. Cross - linkingul colagenului cornean în tratamentul keratoconului
Ildikó Máté- István, D. Tomi, Angela Borda, Anda Sireteanu Cucui, Florina Vultur – Tg-Mureş, Cluj-Napoca
Scopul studiului nostru este evaluarea rezultatelor funcţionale, refractive şi keratometrice obţinute prin cross- linkingul colagenului cornean (CCL) cu riboflavină şi ultraviolete tip A (UV-A) în cazurile de keratocon progresiv. Material şi metodă. Am inclus în studiu 27 de pacienţi, respectiv 32 de globi oculari diagnosticaţi cu keratocon progresiv şi trataţi cu CCL. Examinările postoperatorii s-au efectuat la 1, 3, 6 şi 12 luni, parametrii urmăriţi şi înregistraţi fiind: acuitatea vizuală fără corecţie (UCVA), acuitatea vizuală cu cea mai bună corecţie (BCVA), refracţia, biomicroscopia, keratometria şi topografia corneană. Datele înregistrate au fost comparate cu valorile preoperatorii.
Rezultate. În toate cazurile studiate progresia keratoconului a fost oprită. Compararea datelor pre- şi postoperatorii au arătat o creştere a UCVA (p<0.001), BCVA (p<0.001), reducerea valorilor keratometriei (K) (p<0.001) şi a defectelor de refracţie: echivalentul sferic (SE) (p<0.001) şi valoarea astigmatismului (CYL) (p<0.001).
Concluzii. CCL este o metodă eficientă de tratament în keratoconul progresiv stadiu I, II şi III. Această procedură simplă poate opri progresia ectaziei în keratocon şi ajută la evitarea sau întârzierea necesităţii keratoplastiei perforante.
10. Tratamentul chirurgical modern al keratoconului progresiv- prezentare de caz
Ildikó Máté- István, D. Nicula, Angela Borda – Tg-Mureş, Cluj-Napoca
Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin, în vârstă de 20 de ani, diagnosticat cu Keratocon progresiv la ambii ochi în anul 2009, la vârsta de 19 ani. Decizia terapeutică a fost: implantul de segmente de inele intrastromale corneene la ambii ochi, urmat de cross- linkingul colagenului cornean cu riboflavină şi radiaţii ultraviolete tip A la OS. Rezultatele postoperatorii sunt favorabile: recuperarea vizuală a fost precoce postoperator, fără complicaţii intra- sau postoperatorii şi fără semne de progresie a bolii.
VINERI 18 iunie 2010 Centrul de Congres/Hotel Danubius 8:00-9:45 Cursuri
Dificultăţi şi rezultate în chirurgia cataractei la pacienţii diabetici
Zs. Biró, Zs. Balla, Katalin Tóth-Kovacs, Agnes Nagy - Pécs, Hungary
Atât cataracta cât şi diabetul afectează în primul rând pacienţii în vârstă, fiind un lucru binecunoscut că apariţia cataractei este mai frecventă la diabetici, şi apare la o vârstă mai tânără. Astfel există mulţi pacienţi diabetici printre cei diagnosticaţi cu cataractă.
Pe lângă scăderea acuităţii vizuale, evaluarea şi tratamentul retinopatiei diabetice prin fotocoagulare laser poate prezenta o indicaţie pentru chirurgia cataractei la pacienţii diabetici. Pupila mică poate îngreuna operaţia de cataractă prin dificultatea de a realiza un capsulorexis de dimensiuni optime. În majoritatea cazurilor cataracta este matură, sau corticală posterioară care predispun la ruptura capsulei posterioare în cazul unui cristalin de dimensiuni crescute. În perioada postoperatorie putem întâlni uveită, fimoză capsulară, descentrarea cristalinului şi opacifierea capsulei posterioare.
Retinopatia diabetică preexistentă poate prezenta un risc chirurgical crescut, dar acesta este valabil şi invers: o complicaţie intraoperatorie poate agrava retinopatia diabetică existentă, mergând până la rubeoză iriană şi glaucom neovascular.
S-au evaluat complicaţiile intra- şi postoperatorii, rezultatele funcţionale la cei 42 de pacienţi cu diabet zaharat care au fost operaţi de cataractă în 2009.
Îngrijirea pacientului cu DZ în România. Cadru organizatoric
Carmen Crişan, Gabriela Buicu, F. Buicu – Tg-Mureş
Introducere: DZ este o boală populaţională, devastatoare prin complicaţiile pe care le produce. Ele pot fi prevenite printr-un management clinic multifactorial (glicemic, lipidic, tensional, ponderal) precoce şi intensiv. Scop: Lucrarea îşi propune să prezinte aspecte ale îngrijirii pacientului cu DZ în România.
Material şi metodă: Este prezentată structura organizatorică a îngrijirii diabetului la nivel de asistenţă primară, secundară şi terţiară, analizând critic aspectele pozitive dar şi deficientele existente încă în realizarea standardelor de calitate.
Rezultate şi discuţii: Sunt vizate aspecte referitoare la impactul epidemiologic (date de prevalenţă ale DZ în România şi judeţul Mureş), impactul biologic, socio-profesional, economic al acestei boli.
Concluzii: Pacientul cu DZ este cel mai mai important component al echipei multidisciplinare de îngrijire care cuprinde medici specialişti, medici de familie, asistente educatoare, nutriţionişti, chiropodişti.
Modificările grosimii ariei foveolare şi perifoveolare măsurate prin OCT după operaţia de cataractă la pacienţii cu şi fără diabet
Zs. Balla, Zs. Biró - Pécs, Hungary
Scopul lucrării este de a evalua efectul diabetului asupra îngroşării regiunii maculare după operaţia de cataractă.
Am demonstrat anterior că o creştere semnificativă poate fi detectată la 7-60 zile postoperator în sectoarele perifoveale de 3 şi 6mm, calculată individual sau împreună cu valorile foveale după operaţia de cataractă. Acest fenomen nu a fost influenţat semnificativ de operaţia de cataractă în combinaţie cu capsulorexisul posterior continuu circular fără pierdere de vitros.
Metode: au fost analizate datele de la 18 pacienţi diabetici şi 53 nediabetici supuşi operaţiei de cataractă fără complicaţii, realizată de un singur chirurg sub anestezie topică. Ochiul controlateral al fiecărui pacient a fost folosit drept control.
Rezultate: Grupul diabeticilor a fost format din 10 femei şi 8 bărbaţi cu vârsta medie de 64,3 ani. 16 pacienţi au fost trataţi cu antidiabetice orale, 2 persoane cu insulină. Datele lor au fost incluse într-un singur grup, deoarece toţi parametrii pacienţilor insulino-dependenţi erau în limitele celor non-insulino-dependenţi. Anamneza de diabet zaharat a fost de 49,9 +/- 23,4 luni (media +/- SD, 3-120 luni), la femei de 53 +/- 22,4 luni (24- 96 luni), iar la bărbaţi
de 46,1+/-24,4 luni (3-120 luni). Grupul non-diabeticilor a fost compus din 27 de femei şi 26 de bărbaţi cu vârsta medie de 70,32 ani.
Grosimea preoperatorie în sectorul perifoveolar de 6mm la ochii operaţi în grupul diabeticilor a fost de 232,7+/-3,5µm (media+/-SEM, n=144, n-numărul mediu de regiuni maculare) care a devenit 232,2 +/- 4,2 µm (n=136, p>0.05) în prima zi postoperator, 246,0±8,2 µm (n=120, p<0.05) în prima săptămână postoperator, 249,9±5,1 µm (n=112, p<0.05) la 1 lună şi 249,5±6,2 µm (n=104, p<0.01) la 2 luni după operaţie. Datele au arătat o creştere semnificativă a grosimii maculare în prima săptămână postoperator, prima şi a doua lună la grupul de diabetici, şi similar la cei non-diabetici.
Nu a putut fi evidenţiată nici o diferenţă semnificativă între valorile grosimii maculare la diabetici şi non-diabetici preoperator şi postoperator la 1, 7, 30 şi 60 de zile nici la cei operaţi, nici la grupul control. Totuşi, valorile grosimii la cei operaţi din grupul diabeticilor au crescut semnificativ în sectorul perifoveolar de 6mm în prima săptămână postoperator, precum şi în prima şi a doua lună după operaţie în comparaţie cu valorile preoperatorii corespunzătoare pentru grupul non-diabeticilor indicând o omogenitate preoperatorie la cele două grupuri.
Deşi modificarea grosimii maculare a fost moderată postoperator, ea nu a fost semnificativă, dar fără echivoc mai mare la grupul diabeticilor în comparaţie cu cei non-diabetici în prima săptămână postoperator (5,7% vs. 3,5%), prima lună (7,4% vs. 5,6%) şi a doua lună (7,2% vs. 5,3%) în zona de 6mm perifoveolar. Valoarea preoperatorie a grosimii maculare nu s-a corelat cu durata anamnezei diabetice nici la ochii operaţi, nici la cei control.
Concluzii: rezultatele indică că diabetul nu a influenţat grosimea regiunii maculare după operaţia de cataractă. Totuşi grosimea a fost nesemnificativ mai mare la grupul diabeticilor comparativ cu cel al non-diabeticilor, lucru care poate fi atribuit înaltei sensibilităţi a metodei OCT.
Complicaţiile oculare în diabetul zaharat
Oana Banu Muşat - Brăila
Diabetul zaharat este o afecţiune sistemică cu un important impact ocular. Complicaţiile oculare reprezintă cea mai frecventă cauză de orbire la nivel mondial. Frecvent sunt întâlnite următoarele: retinopatia diabetică, glaucomul, cataracta, neuropatia diabetică.
Retinopatia diabetică, evoluând de la forma background la cea proliferativă şi culminând cu decolarea de retină tracţională reprezintă cea mai frecventă cauză de scădere a acuităţii vizuale la pacientul cu diabet, în stadiile iniţiale, mai ales prin prisma maculopatiei diabetice.
De dată relativ recentă în tratarea maculopatiei diabetice edematoase este injecţia intraoculară cu steroizi în scopul remiterii edemului macular, manevră completată ulterior cu tratament LASER focal sau grid.
Retinopatia diabetică proliferativă se tratează prin panfotocoagulare LASER. Prezenţa membranelor preretiniene cu caracter tracţional poate sau nu necesita vitrectomie (după cum este sau nu interesată regiunea maculară). Impactul retinopatiei proliferative asupra polului anterior este reprezentat de neovascularizaţia iriană care frecvent induce glaucomul neovascular.
Glaucomul neovascular este o afecţiune destul de dificil de manevrat terapeutic chiar în contextul intervenţiei chirurgicale. Relativ recent în forme agresive de glaucom neovascular s-a introdus tratamentul cu injecţie intravitreană cu Bevacizumab (Avastin) care determină remiterea proliferării vasculare a polului anterior.
Cataracta, în special subcapsulară posterioară, dar şi forma legată de vârstă care apare la un pacient cu diabet ridică problema prognosticului vizual postoperator chiar în absenţa retinopatiei proliferative având în vedere o posibilă neuropatie diabetică sau oculzie vasculară asociată.
În cazul complicaţiilor oculare apărute în diabetul zaharat eforturile se concentrează în special spre profilaxia formelor severe de afectare oculară (în speţă retinopatia proliferativă) pentru a menţine un potenţial vizual util. 14:00-15:40 Comunicări
1. Tratamentul anti-VEGF în forma umedă a DMLV şi boli vasculare retiniene
Monica Rusu, Karin Horvath, Doina-Suzana Pop, Dacia Hâncu, Theodora Orban, Meda Neagoe, Anna Papp - Tg-Mureş
Introducere: Terapia anti-VEGF şi-a dovedit eficacitatea în tratamentul edemului macular respectiv a neovascularizaţiei coroidiene.
Scop: urmărirea evoluţiei acuităţii vizuale şi a grosimii retiniene în regiunea maculară după administrarea intravitreană a factorului anti-VEGF în cadrul pacienţilor cu edem macular diabetic respectiv după ocluzie venoasă şi neovascularizaţie coroidiană din cadrul degenerescenţei maculare legate de vârstă forma exudativă.
Material şi metodă: 21 de pacienţi cu edem macular diabetic, 9 pacienţi cu edem macular consecutiv obstrucţiei de venă centrală a retinei şi 21 de pacienţi cu degenerescenţă maculară legată de vârstă forma neovasculară au beneficiat de injecţii intravitreene cu Bevacizumab, lunar, 3 luni consecutiv. Dozele injectate au fost de câte 0,1 ml Bevacizumab 2,5 mg/injecţie. Pentru evaluarea eficienţei terapiei s-au determinat valorile acuităţii vizuale (AV) şi a
grosimii maculare prin examenul OCT înainte şi după tratament.
Rezultate: Media acuităţii vizuale a arătat o creştere semnificativă la 1 lună şi 3 luni post injecţie, respectiv o scădere a grosimii retiniene determinată la o lună după ultima injecţie.
Concluzii: Rezultatele pe termen scurt au demonstrat că tratamentul anti VEGF aplicat la pacienţii cu edem macular indiferent de etiologie şi neovascularizaţie coroidiană determină îmbunătăţirea acuităţii vizuale şi scăderea grosimii retiniene în regiunea centrală, reprezentând o metodă promiţătoare în tratamentul acestor afecţiuni maculare.
2. Triamcinolonul intravitreean în tratamentul edemului macular diabetic
M. Zemba, C. Ştefan, B. Cucu, Veronica Enache, Camelia Manole - Bucureşti
Scop: studierea eficacităţii şi a profilului de siguranţă a administrării triamcinolonului intravitreean în edemul macular diabetic
Material şi metodă: studiu prospectiv, lot 76 pacienţi, 102 ochi. Evaluare preoperatorie: acuitate vizuală, presiune intraoculară, biomicroscopie fund de ochi, angiofluorografie, eventual OCT. Evaluare postoperatorie: acuitate vizuală, presiune intraoculară, biomicroscopie fund de ochi, angiofluorografie, eventual OCT.
Rezultate: ameliorări ale acuităţii vizuale în 42% din cazuri; ameliorări subiective ale vederii în 72% din cazuri.
Concluzii: triamcinolonul intravitreean poate juca un rol în tratamentul complex al edemului macular diabetic.
3. Chirurgia cataractei la pacientul diabetic
Monica Gavriş, Genoveva Olaru, L. Levai - Cluj-Napoca
Introducere: Diabetul zaharat reprezintă un factor de risc în dezvoltarea cataractei. Cataracta este o complicaţie comună a DZ , aproximativ 20% din pacienţii operaţi de cataractă fiind diabetici. Indicaţia principală pentru chirurgia cataractei este aceeaşi ca şi la pacienţii fără DZ. În plus, intervenţia se indică şi atunci când opacităţile cristaliniene împiedică examinarea adecvată a fundului de ochi sau fotocoagularea laser a retinei dacă pacientul are retinopatie diabetică. Obiectiv: Lucrarea îşi propune prezentarea dificultăţilor întâlnite în managementul cataractei la pacientul diabetic.
Controlul glicemic înaintea operaţiei este foarte important. De asemenea un examen oftalmologic amănunţit trebuie făcut pentru depistarea altor patologii oculare determinate de DZ , acestea influenţând rezultatele funcţionale postoperatorii.
Retinopatia diabetică sau maculopatia trebuie stabilizate preoperator dacă opacităţile cristaliniene permit fotocoagularea laser sau injecţii intravitreene cu avastin /triamcinolon.
Una din principalele dificultăţi la pacienţii cu DZ este dilatarea pupilei; de aceea este nevoie de un chirurg experimentat pentru aceste cazuri. Există particularităţi legate de alegerea momentului operator, de tehnica operatorie, de tipul cristalinului artificial. Dificultăţile tehnicii operatorii se vor prezenta pe suport video.
Concluzii: Timpul operator redus scade rata de complicaţii intraoperatorii, scade rata inflamaţiilor postoperatorii şi de asemenea poate reduce riscul progresiei retinopatiei diabetice.
Analiza preoperatorie atentă a cazului, o acurateţe a tehnicii chirurgicale şi un management atent postoperator pot da rezultate funcţionale bune şi la pacientul diabetic.
4. Tratamentul cu Bevacizumab în patologia oculară diabetică
Monica Gavriş, Cristina Ghindea – Cluj-Napoca
Introducere: s-au dezvoltat noi metode terapeutice care pot fi combinate cu terapia LASER în patologia oculară diabetică, printre care şi injectarea intravitreeană de agenţi aniVEGF.
Scopul lucrării este de a evalua rezultatele după tratamentul cu Bevacizumab în patologia diabetică retiniană.
Material şi metodă: Studiu retrospectiv efectuat pe 28 de pacienţi (48 ochi) cu retinopatie diabetică neproliferativă şi edem macular clinic semnificativ, sau retinopatie diabetică proliferativă (1 caz complicat cu GNV), care au urmat tratament cu bevacizumab intravitreean la Spitalul Militar Cluj Napoca în perioada 2008-2010.
Rezultate: îmbunătăţirea AV medie -0.12 (0.33→0.45) Snellen Scăderea RTM mediu - 100µ (409µ→308µ)
AFG- scăderea ariei edemului macular la 59% din cazuri.
Concluzii: Tratamentul repetat cu Bevacizumab duce la scăderea RTM şi îmbunătăţirea acuităţii vizuale la pacienţii diabetici cu edem macular clinic semnificativ instalat recent şi la controlarea proliferării neovasculare retiniene la cei cu retinopatie diabetică proliferativă.
5. Retinopatia diabetică la tineri
Codruţa Blăjan - Cluj-Napoca
Lucrarea prezintă o observaţie clinică asupra a cinci cazuri de retinopatie diabetică apărută la tineri cu vârste între 19 şi 36 ani, cu debut brusc , evoluţie rapidă şi aspect oftalmoscopic particular. Tratamentele efectuate (fotocoagulare LASER retiniană, injecţii intravitreene, vitrectomie) au avut rezultate variabile.
Concluzii: retinopatia diabetică apărută la tineri are o evoluţie gravă şi rapidă în ciuda tratamentelor corect efectuate; aspectul oftalmoscopic e deseori particular.
6. Eficacitatea prevenirii hemoragiilor vitreene în retinopatii diabetice nonproliferative severe şi proliferative prin fotocoagulare laser panretinan
I. Sisak, Diana Cormoş – Braşov
Baza de date a Clinicii Neurofta Braşov cuprinde 617 pacienţi diagnosticaţi cu SNPDR (291 - 573 ochi) şi PDR (326 - 612 ochi) la care s-a aplicat fotocoagulare laser în perioada 2000-2009. S-a urmărit acuitatea vizuală înainte de aplicarea tratamentului şi 2 luni după fotocoagulare laser. Pacienţii au fost examinaţi prin oftalmoscopie indirectă şi biomicroscopie indirectă, unii dintre ei beneficiind de AF şi/sau OCT.
Fotocoagularea laser a constat în 800 – 2000 puncte, 250 - 400 mW, 0,1 s, la periferia arcadelor vasculare, 200 -300 micron-spoturi / ochi în 3 şedinţe pe o perioadă de 3-4 săptămâni.
În grupul SNPDR hemoragia vitreeană a cauzat scăderea acuităţii vizuale în 6 dintre cei 573 ochi (media 0,3 - 0,06). În grupul PDR o nouă hemoragie vitreeană a cauzat scăderea acuităţii vizuale în 36 dintre cei 612 ochi (media 0,3 - 0,02).
Pe parcursul perioadei studiate (1 lună tratament şi 2 luni examinare post tratament) ceilalţi ochi nu au prezentat scădere importantă a acuităţii vizuale.
Concluzii: Fotocoagularea laser aplicată în timp util este o metodă eficientă de prevenire a hemoragiilor vitreene, mai ales în SNPDR şi în stadiul iniţial al PDR.
7. Tratamentul edemului macular diabetic
I. Sisak, Diana Cormoş – Braşov
În afară de neovascularizaţia retiniană, edemul macular este cea mai frecventă complicaţie a retinopatiei diabetice care determină scăderea importantă a acuităţii vizuale. În prezent există o varietate de metode terapeutice:
• normalizarea nivelului glicemiei, dieta hipoproteică de origine animală
• fotocoagularea laser perimacular (grid) • administrarea de Avastin intravitrean • administrarea de Triamcinolon intravitrean
• administrarea de Avastin şi Triamcinolon intravitrean • vitrectomia
Experienţa noastră recomandă dieta hipoproteică urmată de fotocoagulare laser. În edemul macular persistent sau care se agravează recomandăm terapia injectabilă combinată intravitreană.
Se prezintă câteva cazuri.
8. Aportul tomografiei în coerenţă optică şi a angiofluorografiei în diagnosticul şi clasificarea edemului macular diabetic
Diana Popa, Monica Gavriş, Genoveva Olaru, Sorina Demea, H. Demea - Cluj-Napoca
Scopul lucrării: este de a evalua aportul tomografiei în coerenţă optică (OCT) în diagnosticul şi clasificarea edemului macular diabetic, cunoscută fiind abordarea terapeutică diferită în funcţie de tipul edemului macular.
Material şi metode: studiu clinic realizat pe 168 ochi cu edem macular diabetic la care s-a efectuat tomografie în coerenţă optică cu Stratus OCT. S-a evaluat grosimea maculară, prezenţa spaţiilor chistice, componenta tracţională, decolarea seroasă foveolară. S-a corelat examenul OCT cu cel angiofluorografic (AFG) şi examenul biomicroscopic.
Rezultate: La examenul OCT au fost decelate 4 tipuri de edem macular: edem macular prin îngroşare retiniană localizată sau difuză (106 cazuri), edem macular cistoid (32 cazuri), edem macular tracţional (14 cazuri) şi edem macular asociat cu decolare seroasă foveolară (8 cazuri). A existat o bună corelare între examinarea OCT şi cea angiofluorografică. Cazurile cu decolări minime ale hialoidei posterioare şi cele cu decolări seroase foveolare au fost evidenţiate doar prin examinarea OCT. Tracţiunea vitreo-retiniană asociată cu edem macular este uşor de evidenţiat la examenul OCT. În câteva cazuri, edemul macular prin îngroşare retiniană minimă evidenţiat la OCT nu a fost
decelat la examenul biomicroscopic. Ischemia maculară a fost evidenţiată în 7 cazuri doar angiofluorografic.
Concluzii: Tomografia în coerenţă optică şi angiofluorografia reprezintă tehnici obiective şi precise în diagnosticul edemului macular diabetic, permiţând totodată o clasificare mai amplă a acestuia.
17:00 – 18:30 Comunicări, postere
1. Vitrectomia posterioară în prevenirea orbirii la diabetici
Simona Ţălu, C. Dragoş, Irina Tămăşoi Stanca - Cluj-Napoca
Scop. Studiul îşi propune să analizeze rolul vitrectomiei posterioare în prevenirea orbirii la pacienţii diabetici.
Material. Metodă. Sunt analizate retrospectiv, 100 cazuri consecutive de pacienţi diabetici la care s-a practicat vitrectomia posterioară. Sunt descrise: situaţia oculară obiectivă preoperatorie, acuitatea vizuală preoperatorie, intervenţia chirurgicală, complicaţiile intra şi postoperatorii, acuitatea vizuală şi examenul obiectiv postoperator.
Rezultate. Majoritatea vitrectomiilor posterioare la diabetici au avut drept obiectiv tratarea hemoragiilor intravitreene. Complexitatea intervenţiei chirurgicale a fost legată direct de starea retinei şi a raporturilor vitreo-retiniene.
Concluzii. Factorul principal care a influenţat rezultatele anatomice şi funcţionale ale vitrectomiei posterioare la diabetici a fost reprezentat de severitatea afectării retinei în cadrul bolii de bază.
2. Retinopatie diabetică proliferantă – hemoragie vitreeană – rezolvare chirurgicală prin vitrectomie posterioară 23 G
O. Musat, L. Dragomir, Uliana Ochinciuc, Dana Ştefan, Tatiana Gutu - Bucureşti
Lucrarea prezintă cazul unui pacient cu diabet zaharat insulinonecesitant, cu hemoragii vitreene repetate, la care s-a intervenit chirurgical prin vitrectomie posterioară 23 G şi tamponament intern cu gaz.
3. Monitorizarea retinopatiei diabetice, cauză reală de orbire
A. Bărar, D.I. Apătăchioaie - Braşov
În decursul anilor de practică oftalmologică, am fost adeseori frapaţi de evoluţia imprevizibilă a retinopatiei diabetice la pacienţi, care aparent nu ar fi avut motive plauzibile de agravare a complicaţiilor şi care în ciuda tuturor eforturilor, s-a terminat cu cumplitul handicap de gr.1, nevăzător. Durata diabetului şi nivelul de control metabolic constituie factori majori de risc în evoluţia retinopatiei
diabetice, dar nu explică şi marea variabilitate ce caracterizează evoluţia şi rata de progresie a retinopatiei. Orientându-ne şi după literatura de profil, considerăm că atitudinea preventivă este posibilă doar în stadii iniţiale, de retinopatie diabetică neproliferativă, singurele direct corelate cu boala sistemică, cu hiperglicemia şi alte modificări metabolice.
Retinopatia diabetică este caracterizată de patru procese fiziopatologice esenţiale; formarea microanevrismelor /microhemoragiilor generic numite puncte roşii retiniene, hiperpermeabilitatea barierei hemato-retiniene, ocluziile capilare şi afectarea celulelor neuro-gliale. Am decis să adoptăm concepţia lui Jose´ Cunha-Vaz şi col. care priveşte diabeticul ca un genotip care în viaţă se prezintă sub formă de fenotipuri.
Cu ajutorul oftalmoscopiei / biomicroscopiei indirecte, angiografiei fluoresceinice şi oculotomografiei în coerenţă optică, putem şi noi să identificăm aceste fenotipuri caracterizate prin diferite rate de progresie a retinopatiei. Fenotip A, care îşi menţine aceste caracteristici nemodificate din doi în doi ani, şi prognostic favorabil. Fenotipul B forma umedă cu alterări importante ale barierei hematoretiniene cu evoluţie rapid progresivă. Fenotipul C cu FAZ anormală specifică tipului ischemic rezultat al evoluţiei formelor anterioare, cu prognostic incert.
În funcţie de fenotipul de manifestare diabeticii vor fi monitorizaţi în mod personalizat, cu reale posibilităţi de intervenţie precoce şi ţintită. Prin intervenţia asupra factorilor de risc modificabili se pot preveni complicaţiile şi se permite în acelaşi timp amânarea sau chiar eliminarea fotocoagulării.
4. Tratamentul în glaucomul neovascular secundar retinopatiei diabetice proliferative
Adriana Stănilă, A. Teodoru, Elena Mihai - Sibiu
Introducere: glaucomul neovascular reprezintă complicaţia de temut a retinopatiei diabetice proliferative. O treime din glaucoamele neovasculare apar la pacienţi cu diabet zaharat mai vechi de 10 ani şi retinopatie proliferativă. Riscul de apariţie a bolii este redus de panfotocoagularea laser şi accentuat de operaţia de cataractă (mai ales în condiţiile ruperii capsulei posterioare). Material, metodă: am luat în studiu cazurile de glaucom neovascular secundar retinopatiei diabetice proliferative internate în Clinica Oftalmologie Sibiu în ultimii 3 ani.
Rezultate: am analizat rolul şi eficienţa intervenţiei chirurgicale antiglaucomatoase la aceşti pacienţi.
Concluzii: considerăm oportună efectuarea intervenţiei chirurgicale antiglaucomatoase în cazurile de glaucom neovascular. Aceasta a condus
în majoritatea cazurilor la ameliorarea simptomatologiei (scăderea tensiunii intraoculare, reducerea neovascularizaţiei), permiţând păstrarea globului ocular.
5. Actualităţi în retinopatia diabetică la femeia gravidă
D. Căciulă, Elvira Cojocaru, Loredana Petrache, M.D. Tătar – Cluj-Napoca
Introducere: Sarcina este un factor de risc al progresiei RD, totuşi programarea acesteia şi urmărirea strictă a pacientei poate permite limitarea complicaţiilor majore.
Obiectiv: Identificarea actualităţilor în managementul RD la femeia gravidă. Material şi metodă: Studierea literaturii de specialitate privind acest subiect. Rezultate: Sunt prezentate date privind fiziopatologia progresiei RD în sarcină, factorii de risc asociaţi, metodele de investigaţie, tratamentul şi particularităţile managementului acestor paciente.
Concluzii: Sarcina rămâne un factor de risc confirmat al RD. Majoritatea cazurilor au sub un management strict o evoluţie cu un impact mediu asupra vederii, dar există şi cazuri rare cu evoluţie gravă. Prin urmare, colaborarea interdisciplinară dintre obstetrician, endocrinolog şi oftalmolog este importantă pentru sănătatea mamei şi a copilului.
6. Evaluarea Doppler a hemodinamicii retrobulbare în retinopatia diabetică
Corina Tudor - Sibiu
Scop: Evaluarea ultrasonografică Doppler a hemodinamicii retrobulbare în retinopatia diabetică.
Metodă: Studiul include 30 subiecţi repartizaţi în 3 grupe: grup de control fără diabet, pacienţi fără/cu retinopatie diabetică neproliferativă şi pacienţi cu retinopatie diabetică proliferativă. Examinarea Doppler a fost efectuată cu sistemul Acuson Antares (Siemens), utilizând un transductor de tip VFX 13-5 (7.5 MHz). Parametrii Doppler determinaţi pentru artera centrală a retinei (ACR), artera oftalmică (AO) şi arterele ciliare posterioare: viteza maximă sistolică- VmaxS, viteza diastolică- VtD, indicele de rezistenţă- IR.
Rezultate: Studiul relevă o scădere semnificativă a VmaxS şi VtD la nivelul arterei centrale retiniene în retinopatia diabetică proliferativă, comparativ cu celelalte 2 grupe. Indicele de rezistenţă la nivelul arterei oftalmice prezintă valori crescute la pacienţii diabetici, independent de prezenţa sau stadiul retinopatiei.
Concluzii: Monitorizarea Doppler a retinopatiei diabetice poate avea o valoare predictivă în identificarea cazurilor cu risc de evoluţie spre leziuni oculare ireversibile şi orbire.
7. Eficienţa fotocoagulării laser în tratamentul retinopatiei diabetice, analiză retrospectivă pe o perioadă de 5 ani
Aura Daniela Ocrain, Simona Bârsan - Bucureşti
Scopul lucrării este să demonstreze că terapia laser instituită înaintea apariţiei complicaţiilor retinopatiei diabetice are efect benefic pe termen lung.
Pentru acest deziderat au fost selectaţi pacienţii care au beneficiat de terapie laser în departamentul de oftalmologie al INDNBM’Paulescu” în perioada 2002-2004, pacienţi cu retinopatie diabetică între stadiile 53 şi 65 ETDRS .
După completarea PFC aceşti pacienţi au fost urmăriţi periodic şi evaluaţi. Din cei 532 pacienţi monitorizaţi până în prezent doar 8% au prezentat hemoragii vitreene recurente, persistente şi au necesitat vitrectomie sau au evoluat spre complicaţii şi orbire. Studiul demonstrează eficienţa terapiei laser.
8. Cauze ale deteriorării vederii la pacienţii diabetici, altele decât retinopatia diabetică-poster
Aura Daniela Ocrain, Simona Bârsan - Bucureşti
9. Aspecte ale Retinopatiei Diabetice la pacientele cu Diabet Zaharat tip I-poster
Ileana Zolog, M. Munteanu, O. Boruga - Timişoara
Scopul lucrării: Evaluarea modificărilor de Retinopatie Diabetică pe parcursul sarcinii.
Material şi Metodă: Studiu retrospectiv privind evoluţia Retinopatiei Diabetice la 19 paciente cu sarcină, Diabet Zaharat tip I, şi modificări retiniene variabile: fără modificări retiniene (5 cazuri), Retinopatie Diabetică minimă (6 cazuri), Retinopatie Diabetică severă (6 cazuri), Retinopatie Diabetică Proliferativă cu panfotocoagulare premergătoare sarcinii (2 cazuri). Pacientele au fost examinate înainte, în timpul sarcinii, cât şi 6 luni post-partum. Cazurile prezentate au fost examinate complet din punct de vedere al Diabetului Zaharat şi oftalmologic. Rezultate: Pacientele fără modificări retiniene nu au prezentat semne de Retinopatie Diabetică în timpul sarcinii; cazurile cu modificări minime au prezentat o agravare a Retinopatiei Diabetice, cu ameliorare post-partum; pacientele cu Retinopatie Diabetică severă au suferit o agravare în toate cazurile; cazurile cu Retinopatie Diabetică Proliferativă cu panfotocoagulare premergătoare sarcinii nu au prezentat agravări ale retinopatiei pe parcursul sarcinii.
Concluzii: Sarcina reprezintă un factor de risc în evoluţia Retinopatiei Diabetice. Din acest motiv se recomandă monitorizarea strictă a modificărilor retiniene pe parcursul sarcinii.
10. Retinopatia diabetică la copiii şi tinerii cu diabet zaharat tip I din România-poster
Cristina Mazilu, Ileana Zolog, M. Munteanu - Timişoara
Introducere. Retinopatia diabetică (RD) reprezintă principala cauză medicală de cecitate. În ceea ce priveşte copiii şi tinerii cu DZ, RD reprezintă o complicaţie şi mai gravă, mai ales din perspectiva speranţei de viaţă şi a particularităţilor de vârstă, deoarece, în lipsa unei atitudini terapeutice corecte, stadiile avansate ale acestei complicaţii se vor manifesta în perioada de maturitate, cu efect dramatic asupra calităţii vieţii pacienţilor.
Scopul lucrării. Studiul a fost urmărit să aprecieze diverse aspecte ale interesării retiniene la copiii şi tinerii cu DZ tip I; mărimea lotului studiat permite extrapolarea la toţi copiii şi tinerii cu DZ tip I din România.
Pacienţi şi metodă. Studiul a fost efectuat asupra unui număr de 1276 de copii şi tineri cu DZ tip I, provenind din toate judeţele ţării, internaţi în Centrul Clinic Medical de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi “Cristian Şerban” din Buziaş. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 19,0 ani ( 6,2 ani), iar durata medie a bolii de 6,9 ani ( 3,8 ani). Screeningul RD s-a efectuat prin examen oftalmoscopic direct, pacienţii fiind selectaţi conform recomandărilor actuale ale ghidurilor internaţionale. Evaluarea controlului glicemic s-a realizat prin dozarea repetată a HbA1c la fiecare internare.
Rezultate. Din totalul pacienţilor luaţi în studiu, un număr de 302 (23,7%) au reprezentat RD. Retinopatia diabetică neproliferativă (RDNP) a fost întâlnită la 248 pacienţi (19,4%), iar 54 pacienţi (4,3%) au fost diagnosticaţi cu retinopatie diabetică proliferativă (RDP). Dintre cei 54 pacienţi cu RDP, 29 au fost supuşi tratamentului de fotocoagulare retiniană laser în Centrul Clinic de Diabet Timişoara. La pacienţii cu RD, media HbA1c a fost semnificativ mai mare ( 9,7± 2,4%) faţă de pacienţii fără RD (8,8±2,2) (p<0,001).
Discuţii. Se constată că, deşi în proporţie redusă, RD este întâlnită încă din primii ani de boală, cu o prelevanţă ce creşte paralel cu durata diabetului. După o durată a bolii de peste 20 de ani, 72,2% dintre pacienţi au RD. Un control glicemic mai bun se asociază cu o prelevanţă mai redusă de RD. Concluzii. Dintre pacienţii internaţi în Centrul Clinic Medical de Evaluare si Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi “Cristian Şerban”, Buziaş, 23,7% au fost diagnosticaţi cu RD. Severitatea acestei complicaţii creşte cu durata DZ şi un număr semnificativ dintre pacienţi necesită tratament laser. Unul dintre factorii patogenici cei mai importanţi este controlul glicemic insuficient.
CONFERENCE PROGRAMME
THURSDAY 17 th of JUNE 2010 Congress Center/Danubius Hotel
17:00- 18:30 Free papers session Chairmen:
Associated Prof. Karin Horvath (Tg-Mureş), Dr. Monica Gavriş (Cluj-Napoca),
Dr. Doina-Suzana Pop (Tg-Mureş)
1. Diana Constantinescu, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath, Theodora Orban, Anda Sireteanu Cucui, Z. Madaras, A. Albert, I. Lupu, Florina Vultur – Ophthalmology Clinic Tg-Mureş. Blindness prophilaxis in the diabetic retinopathy with laser treatment in Ophtalmology Clinic Tg-Mureş
2. Monica Rusu, Karin Horvath, Anna Papp, Cristina Maki - Ophthalmology Clinic Tg-Mureş. Antivascular growth factor agents in the therapy of neovascular glaucoma
3. A. Albert, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath - Ophthalmology Clinic Tg-Mureş. My experiences with the fotocoagulant treatment of diabetic retinopathy
4. Anna Papp, Cristina Maki - Ophthalmology Clinic Tg-Mureş. Giant cell arteritis - case report
5. Cristina Maki, Julia Vig, Anna Papp, T. Marc - Ophthalmology Clinic Mureş. Results of the screening of the retinopathy of prematurity in Tg-Mureş
17:30-17:40 EXPERTMED Symposium
SOCT Copernicus – early diagnosis of diabetic maculopathy
6. Anda Sireteanu Cucui, Monica Gavriş, Karin Horvath, O. Popescu, Florina Vultur, Iuliana Ion - Ophthalmology Clinic Tg-Mureş, Emergency Military Hospital Cluj-Napoca. Difficulties in the first year of phacoemulsification surgery
7. Z. Madaras, A. Ferencz, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath - Ophthalmology Clinic Tg-Mureş. Intraoperatory aspects of parabulbar and topical anesthesia in cataract surgery
8. Florina Vultur, Angela Borda, Karin Horvath, S. Voidăzan, Ildikó Máté-István - Ophthalmology Clinic, UMPh Tg-Mureş. Correlations between ocular surface changes and tear film characteristics
9. Ildikó Máté-István, D. Tomi, Angela Borda, Anda Sireteanu Cucui, Florina Vultur - UMPh Tg-Mureş, Optilens Clinic Cluj-Napoca. Corneal collagen cross-linking treatment in keratoconus
10. Ildikó Máté-István, D. Nicula, Angela Borda - UMPh Tg-Mureş, Optilens Clinic Cluj-Napoca. Modern surgical treatment of progressive keratoconus – case presentation
Discussions
19:30 OPENING CEREMONY – Danubius Hotel - GRILL PARTY FRIDAY 18 th of JUNE 2010 Congress Center/Danubius Hotel
8:00-9:45 Courses
Ildikó Süveges, Szemklinika – Semmelweis Egyetem, Budapest, Hungary. Diabetic retinopathy: clinical signs and treatment
N. Czumbel, Budapest, Hungary - Medsystem Oradea. The conservative treatment of diabetic retinopathy
Zs. Bíró, Zs. Balla, Katalin Tóth-Kovacs, Agnes Nagy, University of Pécs, Faculty of Medicine, Department of Ophthalmology, Pécs, Hungary. Difficulties and results in cataract surgery in diabetic patients
Carmen Crişan, Gabriela Buicu, F. Buicu, UMPh Tg-Mureş. Management of diabetic patient in Romania
9:50-10:30 ALLERGAN Symposium
Invited lecturer: Professor Dr. B. Cârstocea
Diagnosis and treatment options in diabetic macular oedema Anti-VEGF agents and glaucoma
11:00 -12:00 Courses
G. Radó, Szent Istvan Korhaz Budapest-Medsystem Oradea. Surgery in diabetic retinopathy
Zs. Balla, University of Pécs, Faculty of Medicine, Department of Ophthalmology, Pécs, Hungary. Thickness change of the foveal and perifoveal area measured by OCT in diabetic and non-diabetic patients following cataract surgery
Oana Banu Muşat, Ophthalmology Clinic Oftasan Brăila. Eye complications in diabetes mellitus
12:00-12:30 ALCON Symposium
Invited lecturer: Professor Dr. B. Cârstocea Key points in glaucoma
12:40-13:10 Lunch Symposium ABBOTT PRODUCTS ROMANIA Invited lecturer: Associated Prof. Gabriela Roman
Diabetic retinopathy – the role of fenofibrate Lunch box offered by Abbott Products Romania 14:00-15:40 Free papers session
Chairmen:
Prof. Dr. B. Cârstocea (Bucureşti),
Prof. Dr. Cristina Vlăduţiu (Cluj-Napoca), Dr. M. Zemba (Bucureşti)
1. Monica Rusu, Karin Horvath, Doina-Suzana Pop, Dacia Hâncu, Theodora Orban, Meda Neagoe, Anna Papp – Ophthalmology Clinic Tg-Mureş, Optistar Tg-Mureş, VizualMed Tg-Mureş. Treatment of macular disease with anti-VEGF agents
2. M. Zemba, C. Ştefan, B. Cucu, Veronica Enache, Camelia Manole – University Hospital Dr. Carol Davila – Bucureşti. Intravitreal triamcinolon acetonide in diabetic macular oedema
3. Monica Gavriş, Genoveva Olaru, L. Levai – Emergency Military Hospital – Cluj - Napoca. Cataract surgery in diabetic patient
4. Monica Gavriş, Cristina Ghindea - Emergency Military Hospital - Cluj-Napoca. Bevacizumab treatment in ocular diabetic pathology-video
5. Codruţa Blăjan - Optilens Clinic Cluj-Napoca. Diabetic retinopathy in young patients
6. I. Sisak, Diana Cormoş - Neurofta S.R.L. Braşov. Effectiveness of panretinian laser fotocoagulation in the prophylaxis of vitreal bleeding in severe nonproliferative and proliferative diabetic retinopathy
7. I. Sisak, Diana Cormoş - Neurofta S.R.L. Braşov. Treatment of diabetic macular oedema
8. Diana Popa, Monica Gavriş, Genoveva Olaru, Sorina Demea, H. Demea - Emergency Military Hospital, Rewiew Ophthalmological Center, Cluj-Napoca. The contribution of OCT and FA in the diagnosis and classification of diabetic macular oedema
Discussions
15:40-16:00 – SIFI Symposium
New treatments in age-related macular degeneration 16:00-16:30 Coffee break
16:30 – 17:00 BIOSOOFT Symposium
Effects of combined therapy in insulinodependent diabetic patient with recurrent vitreal haemorrhagies
17:00 – 18:30 Free papers, posters session Chairmen:
Prof. Dr. Adriana Stănilă (Sibiu),
Associated Prof. Simona Ţălu (Cluj-Napoca), Dr. O. Muşat (Bucureşti)
1. Simona Ţălu, C. Dragoş, Irina Tămăşoi Stanca – Ophthalmology Clinic - UMPh Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca. Posterior vitrectomy in preventing blindness in diabetics
2. O. Muşat, L. Dragomir, Uliana Ochinciuc, Dana Ştefan, Tatiana Gutu - University Hospital Dr. Carol Davila Bucureşti. Proliferative diabetic retinopathy – vitreal haemorrhage – surgical solution posterior vitrectomy 23 G
3. A. Bărar, D.I. Apătăchioaie - Braşov. Monitoring diabetic retinopathy, real cause of blindness
4. Adriana Stănilă, A. Teodoru, Elena Mihai – UMPh V. Papilian, Emergency Hospital Sibiu, Ocular Surface Research Center. Treatment of neovascular glaucoma secondary to proliferative diabetic retinopaty
5. D. Căciulă, Elvira Cojocaru, Loredana Petrache, M.D. Tătar – Emergency Military Hospital Cluj-Napoca. The latest news in diabetic retinopathy in pregnant women
6. Corina Tudor – Ophthalmology Clinic, Emergency Hospital Sibiu. Doppler imaging evaluation of retrobulbar haemodynamics in diabetic retinopathy
7. Aura Ocrain, Simona Bârsan – INDNBM Nicolae Paulescu Bucureşti. Laser fotocoagulation efficiency in the treatment of diabetic retinopathy 8. Aura Ocrain, Simona Bârsan – INDNBM Nicolae Paulescu Bucureşti.
Causes of the deterioration of vision in diabetic patients other than diabetic retinopathy - poster
9. Ileana Zolog, M. Munteanu, O. Boruga – Ophthalmology Clinic Timişoara. Aspects of Diabetic Retinopathy in patients with Type I Diabetes Mellitus - poster
10. Cristina Mazilu, Ileana Zolog, M. Munteanu – Clinic of Diabetes, Nutrition and Metabolic Diseases, Ophthalmology Clinic Timişoara. Diabetic Retinopathy in Romanian children and youth with type 1 diabetes mellitus – poster
Discussions
18:30 CLOSING CEREMONY
ABSTRACTS
THURSDAY 17 th of JUNE 2010 Congress Center/Danubius Hotel
17:00- 18:30 Free papers
1. Blindness prophilaxis in the diabetic retinopathy with laser treatment in Ophtalmology Clinic Tg-Mureş
Diana Constantinescu, Doina-Suzana Pop, Karin Horvath, Theodora Orban, Anda Sireteanu Cucui, Z. Madaras, A. Albert, I. Lupu, Florina Vultur - Tg-Mureş
We performed a one-year retrospective study following the degree of coverage with laser treatment of diabetic retinopathy in Tg-Mureş.
We recorded the following aspects: diabetic retinopathy is the most frequent cause of blindness in the Association of Low-Vision patients from Tg-Mureş; high prevalence of diabetes mellitus in Tg-Mureş; high incidence of all types of retinopathy in the diabetic population.
We found a small grade of coverage through laser treatment of the patients diagnosed with diabetic retinopathy. Therefore, we think that for the good management of this disease are necessary modern diabetical and ophtalmological centres with angiofluorography, optical coherence tomography and laser treatment possibilities.
2. Antivascular growth factor agents in the therapy of neovascular glaucoma
Monica Rusu, Karin Horvath, Anna Papp, Cristina Maki – Tg-Mureş
Introduction: Antivascular endothelial growth factor (anti-VEGF) agents have been shown to be beneficial in treating neovascular glaucoma. Their use leads to regression, of both, iris and angle neovascularization, intraocular pressure control when the angle remains open and, in many cases, prompts symptomatic improvement. Purpose: To evaluate the effect of intravitreally administered anti-VEGF agents in cases of neovascular glaucoma.
Material and method: Thirteen eyes of 13 patients presented with iris and anterior chamber angle neovascularization with refractory intraocular pressure were treated with intravitreal injection of anti-VEGF agent. The study group included 8 females and 5 males. Out of the 13 cases, 8 were due to central retinal vein occlusion, 2 cases due to central retinal artery occlusion, 2 cases with proliferative diabetic retinopathy and 1 case with ischemic retinal detachement. The patients were followed for at least 2 months.