Proiect reologie

(1)

Realizat

Realizat :

: Ing. ova

Ing. ova Raluca

Ș

Raluca Mihaela

Mihaela

2015

(2)

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

(3)

CUPRI! CUPRI!

Reologia " notiuni gene#ale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..% Reologia " notiuni gene#ale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..% Conce&te 'e (aza ale #eologiei$$$$$$$$$$$$$$$$$$.$$$$$$$$$$$$$% Conce&te 'e (aza ale #eologiei$$$$$$$$$$$$$$$$$$.$$$$$$$$$$$$$%

•

• Ten)iunea$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..$$$$$$$$$.%Ten)iunea$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..$$$$$$$$$.%

•

• *e+o#,atia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.-

*e+o#,atia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.-•

• Con)tanCon)tante te ela)ticeela)tice...$$$$$$$$$$$$$$$...$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.$$$$$$$$$$$.$.5.5 •

• iteza 'e 'e+o#,a#e$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.5iteza 'e 'e+o#,a#e$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.5 Ma)u#ato#i #eologice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.5 Ma)u#ato#i #eologice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.5 • • Reo,et#ul$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.$$$./Reo,et#ul$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.$$$./ • • &licatii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$...$$..&licatii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$...$$.. Reologia &#o'u)elo# &ent#u ing#ii#ea &a#ului " &#o'u)e 'e con'itiona#e$$$$$$$$$$$$$.. Reologia &#o'u)elo# &ent#u ing#ii#ea &a#ului " &#o'u)e 'e con'itiona#e$$$$$$$$$$$$$.. Te)te #ealizate &e (al)a,ul 'e &a# cu ulei 'e catina$$$$$$$$$$$$$$$...$$$$$$.10 Te)te #ealizate &e (al)a,ul 'e &a# cu ulei 'e catina$$$$$$$$$$$$$$$...$$$$$$.10

•

• Te)tul 'e cu#ge#e$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$...$$$$$$..10Te)tul 'e cu#ge#e$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$...$$$$$$..10 •

• 3aleia4ul 'e a,&litu'ine$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.113aleia4ul 'e a,&litu'ine$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.11 •

• 3aleia4ul 'e +#ecventa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..123aleia4ul 'e +#ecventa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..12 3i(liog#a+ie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..$$$$$$.1% 3i(liog#a+ie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..$$$$$$.1%

(4)

Cancel Anytime.

(5)

Reologia

Reologia este este șștiintiințța a ce ce studiază studiază interdependinterdependenențța a între între solicitările solicitările mecanice, mecanice, răspunsul răspunsul corpurilocorpurilor r șșii proprietă

proprietățțile acestora. Aile acestora. Această ceastă șștiintiințță stabileă stabileșște modelele matematice care descriu cote modelele matematice care descriu comportamentul corpmportamentul corpurilorurilor supuse

supuse la solla solicitări. icitări. Acest Acest comportament comportament este determeste determinat de inat de dependendependenț ț a dintra dintre fore forț ț e (solie (solicitări) citări) șși răspui răspunsns

(deformare, de exemplu).

O

O forforțță ă sau sau un un sistsistem em de de forforțțe e apliaplicat cat unui unui corp corp condconduce uce la la mimișșcarea carea acestacestuia. uia. MiMișșcarea carea corpcorpului ului poatpoatee

cons

consta în ta în depldeplasări asări (tran(translaslațție sauie sau//șși roi rotatațție) sie) sau/au/șși dei deformformari (mari (modifodificareicarea fora formei samei sau/u/șși oi olumlumuluiului). !n ). !n "ene"eneral,ral, deplasarea nu m

deplasarea nu modifică poziodifică poziț ț ia relatiă a elemia relatiă a elementelor ce formentelor ce formează corpul, dar moează corpul, dar modifică pozidifică pozițția acestuia, înia acestuia, în

raport cu

raport cu un sistem dun sistem de referine referinț ț ă exterioră exterior. #eformarea det. #eformarea determină modifermină modificarea poziicarea pozițției relatie a elemiei relatie a elementelorentelor

constituiente.

#eformarea,

#eformarea, în în cazul cazul solidelorsolidelor, , are are loc loc p$nă p$nă la la atin"erea atin"erea ec%ilibrulec%ilibrului ui între între forforț ț ele ele interne interne șși i externe. externe. &radul&radul

de deformare se sc%imbă contin

de deformare se sc%imbă continuu în timp pentru fluiuu în timp pentru fluide care nu a'un" la o deformade care nu a'un" la o deformațție de ec%ilibru. ur"ereaie de ec%ilibru. ur"erea

este f

este fenomenomenul îenul în care dn care deforeformamațția creia creșște conte continutinuu u șși nu si nu se mai re mai recupeecuperează drează după îupă îndepndepărtarărtarea forea forțței. uei. ur"err"ereaea are un rol

are un rol important îimportant în ma'oritn ma'oritatea operaatea operaț ț iilor specifiiilor specifice te%nolo"iice te%nolo"iilor de sintlor de sinteză eză șși prelucrare a i prelucrare a polimerilorpolimerilor..

Conce&te 'e (aza ale #eologiei Conce&te 'e (aza ale #eologiei Ten)iunea e+o#tul unita#6

Ten)iunea e+o#tul unita#6

ensiune normal

(6)

Cancel Anytime.

(7)

ensiune tan"entiala

Ten)iunea

Ten)iunea este fo este forrțța care aca care acțționionează pe suează pe suprafaprafațța unui ca unui corp, corp, c$nd su$nd suprafprafaațța tinda tinde la zeroe la zero. . enensiunsiunile seile se pot clasifica în fu

pot clasifica în funcncțție de direcie de direcțția aplicării foria aplicării forțței pe suprafaei pe suprafațța corpului în+a corpului în+ 1.

1. tenstensiuneiunea a normnormală, ală, care care se se notnotează ează cu cu (for(forț ț a a este este apliaplicată cată perpperpendiendiculacular r pe pe o o fafaț ț ă ă a a corpcorpului ului șși i aa

produce o defo

produce o deformare care a modifica ormare care a modifica olumul lumul șși a lăsa forma nesc%imi a lăsa forma nesc%imbată)bată)

2.

2. tentensiusiunea tnea tan"an"enențțialială, cară, care se noe se noteatează cuză cu (for(forț ț a a este este apliaplicată cată tan"tan"enenț ț ial ial sau sau paraparalel lel pe pe o o fafațță ă a a corpcorpuluiului i a

i a produce produce modificarea modificarea formei corformei corpului pului i meni meninerea nesc%iinerea nesc%imbată a mbată a olumulolumului)ui)

ș

ș ș ș țț

e

ensiunea nsiunea se se calculează calculează cu cu următoarea următoarea formulă+formulă+

unde

 tensi

 tensiunea taunea tan"enn"ențțială-

ială- F

F  for  forțța apla aplicaicată-

tă- A

A  su  suprprafaafaț ț a coa corpurpului lui carcare sue sussț ț ine ine foforrțța.a.

*

*e+e+o#,o#,aa iațția ub

ub acacț ț iunea iunea unei unei tensiuni tensiuni un un corp corp se se deformează. deformează. #eforma#eformațția ia poate poate modifica modifica olumul olumul sau sau formaforma

corpului.

corpului. #e asemenea, defo#e asemenea, deformarmaț ț ia poate fi ia poate fi elastică elastică șși se ri se recuperează la descărecuperează la descărcarea corpuluicarea corpului, sau po, sau poate fiate fi

cur"ere

cur"ere șși i răm$ne răm$ne nerecuperată.nerecuperată.

*e+

*e+o#,ao#,ațția ia )&e)&eci+ici+ic7c7 sau r sau relatiă este elatiă este raportul raportul dintre ardintre ariaiaț ț ia în luia în lun"ime pron"ime produsă datodusă datorită solirită solicitării citării șșii lun

lun"ime"imea inia iniț ț ială a se"mentială a se"mentului de dreapului de dreaptă. retă. rebuibuie să e să facem disfacem distinctincț ț ia între defoia între deformarmațția specifia specifică (care seică (care se

notează cu

notează cu ) p) produsă rodusă de tende tensiuni siuni normale normale șși lui lunecarea spnecarea specifică (care ecifică (care se nose notează cutează cu ) ) produsă produsă de de tensiunitensiuni

tan

tan"en"ențțialiale.e.

#eforma

#eformațția ia specifică specifică se se calculează calculează cu cu următoarea următoarea formulă+formulă+

unde

 defo

 deformarmațția spia specifiecifică-

că-l

(8)

e-Trusted by over 1 million members

Cancel Anytime.

(9)

1.compresia

1.compresia  tensiu tensiunile normale nile normale sunt orsunt orientate spre ientate spre interioruinteriorul corpulul corpului i ș ș i olui olumul se mmul se micicșșoreazăorează

2.dilatarea

2.dilatarea  tensi tensiuni nouni normale sunrmale sunt orient orientate spre tate spre exteriorul exteriorul corpului corpului ș ș i oi olumul slumul se măree măreșștete

*.forfecare simplă *.forfecare simplă 0.forfecare pură 0.forfecare pură . .rorotatațțieie ompresia

ompresia ș ș i i dilatarea dilatarea fac fac parte parte din din cate"oria cate"oria deformadeformațțiilor iilor olumice.olumice.

Con)tante

Con)tante ela)ticeela)tice 3ezisten

3ezistenț ț a la solicitărle tra la solicitărle transersale se exansersale se exprimă prin primă prin modulul dmodulul de elasticitate trane elasticitate transersal, &, iar sersal, &, iar rezistenrezistențța laa la

solicitările normale se exprimă prin modulul de elasticitate lon"itudinal, . 

solicitările normale se exprimă prin modulul de elasticitate lon"itudinal, . e calculează e calculează astfel+astfel+

unde

E

E   modulul de elasticitate lon"itudinal-modulul de elasticitate

lon"itudinal-  tensiunea

 tensiunea

normală-  defo

 deformarmațția spia specifiecifică-

că-i i ș ș unde unde G

G  modulul de  modulul de elasticitate transersal-elasticitate

transersal-  tensi

 tensiunea taunea tan"enn"ențțială-

ială-  lunecarea specifică.

 lunecarea specifică.

iteza

iteza 'e 'e 'e+o#,a#e 'e+o#,a#e g#a'ientul g#a'ientul vitezei6vitezei6 ub ac

ub acțțiunea unor solicităriunea unor solicitări externe corpurile deformi externe corpurile deformabile se pot deforma cu iteze diferite. #eformareaabile se pot deforma cu iteze diferite. #eformarea

poate fi inst

poate fi instantanee sau are loc întrantanee sau are loc întrun interal finun interal finit de timp. 4it de timp. 4iteza de deforiteza de deformare sau "radientumare sau "radientul itezei estel itezei este

iteza cu care dierse planuri (într

(10)

Cancel Anytime.

(11)

Reo,et#ia

Reo,et#ia este te%nica de măsur este te%nica de măsurare a mărimilor care caracterizează un material cu proare a mărimilor care caracterizează un material cu proprietăprietățții reolo"ice. 3eometr

reolo"ice. 3eometrul este un instruul este un instrument pentru stument pentru studierea dierea șși măsurarea caracteristicii măsurarea caracteristicilor reolo"ice alelor reolo"ice ale

materialelor

materialelor. 3eometrele pot măsura mărimi cum ar fi iscozitat. 3eometrele pot măsura mărimi cum ar fi iscozitatea, coeficienea, coeficiențții tensiuniloii tensiunilor normale sau diferiter normale sau diferite

module dinami

module dinamice. !n mod ideal, un reometru ar trebui să fie capabil să detecteze modificările proprce. !n mod ideal, un reometru ar trebui să fie capabil să detecteze modificările proprietăietățțilorilor

reolo"ice ale sist

reolo"ice ale sistemului în condiemului în condițții similare de soliciii similare de solicitare cu cele din realitate.tare cu cele din realitate.

xistă

xistă multe multe tipuri tipuri de de reometre+reometre+

•

• 4i4iscozimetre cu scozimetre cu bulă bulă șși cupe i cupe iscozimetriceiscozimetrice

•

• 4iscozimetre cu bilă sau cu cilindru4iscozimetre cu bilă sau cu cilindru

•

• 4iscozimetre capilare4iscozimetre capilare

•

• 3eome3eometre rtre rotaotațționaionalele

•

• 3eometre cu cilindri concentrici3eometre cu cilindri concentrici

•

• 3eometre co3eometre conplacă nplacă șși reoi reometre cu metre cu plăci pplăci paralelearalele

•

• 3eometre cu "eometrii speciale3eometre cu "eometrii speciale

•

• 3eometre dinamice3eometre dinamice

•

• 3eometre cu 3eometre cu tensiune controlatătensiune controlată

•

• 3eometre pentru 3eometre pentru cur"ere extensionalăcur"ere extensională 5entru

5entru caracterizarea caracterizarea comportării comportării reolo"ice reolo"ice a a materialelor materialelor plastice, plastice, există există două două tipuri tipuri de de experienexperiențțe+e+

•

• expeexperienriențțe de fle de flua', îua', în care sn care se înre înre"ise"istrează trează crecreșșterea dterea deformeformaațției suiei sub tenb tensiunsiune conse constanttantă ă șși din i din care secare se dedu

deduce complice compliananțța flua'ulua flua'ului-

i-•

• teste de relaxarteste de relaxare a tensiuniie a tensiunii, în care se măso, în care se măsoară scăderea tensiunară scăderea tensiunii în condii în condiiț ț iile unei defoiile unei deformarmațții constanteii constante i din care se poate ob

i din care se poate obine modulul de rine modulul de relaxare a tensiuniloelaxare a tensiunilor.r.

ș

ș țț

!n reometrele moderne, sistemul de măsură este at$t rotati, c$t 6i oscilator. &eometria aparatului de !n reometrele moderne, sistemul de măsură este at$t rotati, c$t 6i oscilator. &eometria aparatului de măsură poate fi+ cilindri concentrici, con 6i placă, plăci paralele etc. 7nele reometre moderne combină rota8ia 6i măsură poate fi+ cilindri concentrici, con 6i placă, plăci paralele etc. 7nele reometre moderne combină rota8ia 6i oscila8ia în acela6i modul, pe c$nd altele necesită module separate 9

oscila8ia în acela6i modul, pe c$nd altele necesită module separate 9 unul pentru rota8ie 6i altul pentru oscila8ie.unul pentru rota8ie 6i altul pentru oscila8ie. tudii reolo"ice de mare precizie pe o "amă lar"ă de produse se pot realiza cu a'utorul unui reometru tudii reolo"ice de mare precizie pe o "amă lar"ă de produse se pot realiza cu a'utorul unui reometru modular

modular Anton Anton Paar, Physica MCR Paar, Physica MCR 501501 preăzut cu un sistem # :;; sau cu un sistem 5eltier de re"lare a preăzut cu un sistem # :;; sau cu un sistem 5eltier de re"lare a

temperaturii. Măsurătorile se pot efectua pe dierse "eometrii+ planplan, conplan sau cilindri coaxiali (fi"ura temperaturii. Măsurătorile se pot efectua pe dierse "eometrii+ planplan, conplan sau cilindri coaxiali (fi"ura 1).

(12)

Cancel Anytime.

(13)

Cancel Anytime.

3eometrul dispune de un sistem de

3eometrul dispune de un sistem de identificare 6i confi"urare automată 9identificare 6i confi"urare automată 9 ToolmasterTM ToolmasterTM

88 sistem de confi"urare inteli"ent care transferă automat parametrii sistem de confi"urare inteli"ent care transferă automat parametrii sistemului de măsuraresistemului de măsurare (caracteristici(caracteristici constructi

constructie, constante func8ionale, "eometrie) 6i de e, constante func8ionale, "eometrie) 6i de re"lare a temperaturii pro"ramuluire"lare a temperaturii pro"ramului RheoPlus RheoPlus. %ipul. %ipul

inte"rat în "eometrie con8ine toate datele

inte"rat în "eometrie con8ine toate datele referitoare la aceasta, referitoare la aceasta, transfer$ndutransfer$ndule automat pro"ramului. #atelele automat pro"ramului. #atele corespunzăto

corespunzătoare acare accesoriilor sunt ini8ializate în pro"ram cesoriilor sunt ini8ializate în pro"ram cucu Smartin! Smartin! . !n acest fel, spa8iul (. !n acest fel, spa8iul ( ga" ga") dintre) dintre

"eometrii poate fi suprae"%eat 6i comandat cu

"eometrii poate fi suprae"%eat 6i comandat cu a'utorul unei metode de induc8ie care a'utorul unei metode de induc8ie care determină dimensiundetermină dimensiunea saea sa exactă elimin$nduse astfel erorile proocate de for8a

exactă elimin$nduse astfel erorile proocate de for8a normală sau de dilatarea normală sau de dilatarea termică. Aparatutermică. Aparatul este l este preăzutpreăzut cu la"ăre pe pernă de

cu la"ăre pe pernă de aer care îl aer care îl fac deosebit de sensibil în domeniul solicitfac deosebit de sensibil în domeniul solicitărilor mici 6i foarte mici.ărilor mici 6i foarte mici. #e

#e asemeasemenea, nea, toattoate e analianalizele zele se se pot pot realirealiza za în în re"im re"im de de contcontrol rol al al for8for8ei ei normnormale. ale. ApAparatuaratul l poatpoatee func8iona at$t în modul 3 (iteza de forfecare constantă),  (efort de forfecare constant) c$t 6i #O (mod func8iona at$t în modul 3 (iteza de forfecare constantă),  (efort de forfecare constant) c$t 6i #O (mod de deformare dinamic oscilatoriu), trecerea de la un mod de operare la altul realiz$nduse în frac8iuni de de deformare dinamic oscilatoriu), trecerea de la un mod de operare la altul realiz$nduse în frac8iuni de secundă, ceea ce permite

secundă, ceea ce permite o mare flexibilitate în realizarea de teste specifice, o mare flexibilitate în realizarea de teste specifice, rota8ionalrota8ionale 6i oscilatorii.e 6i oscilatorii. <i"

<i"urura a 2 2 prpreziezintntă ă sc%sc%emaematitic c disdispozpozititiuiul l folfolosiosit t penpentru tru stustudii dii reoreololo"ic"ice e carcare e necnecesiesită tă sisistestemumul l dede măsurare planplan.

(14)

(15)

Cancel Anytime.

produsul

produsului pe buze, precum ui pe buze, precum șși meni mențținerea formei inerea formei șși a consisteni a consistențței la temperaturi mai ridiei la temperaturi mai ridicate. !n cazul unui rollcate. !n cazul unui roll on, con

on, conț ț inutul ninutul nu trebuiu trebuie să picure să picure din re din recipient în ecipient în timpul apltimpul aplicării, ci ticării, ci tebuie să ebuie să fie transferat fie transferat cu ucu uș ș urinurințță pe piele.ă pe piele.

Odată aplicat

Odată aplicat, produsu, produsul nu tl nu trebuie să rebuie să cur"ă sucur"ă sub acb acț ț iunea foriunea forț ț ei "raitaei "raitațționale, ci tionale, ci trebuie să rrebuie să răm$nă pe păm$nă pe piele.iele.

5entru

5entru cosmetice, cosmetice, nu nu numai numai controlul controlul cur"erii cur"erii este este importantimportant, , ci ci ș ș i i asi"urarea asi"urarea absenabsențței ei cur"erii cur"erii atunciatunci

c$nd es

c$nd este necte necesaresar. A. Astfelstfel, o pastă d, o pastă de dine dințți trebi trebuie săuie sășși recui recuperezpereze strue structurctura a șși isi iscozitcozitatea iniatea inițțială duială după de estpă de estee depusă p

depusă pe periue periuț ț ă, iar o ă, iar o cremă sau ucremă sau un n ș ș ampon trebampon trebuie să aiuie să aibă o conbă o consistensistențță suficienă suficientă pentru tă pentru a nu cua nu cur"e cur"e cu

u

ușșurinurințță dă din in m$nă m$nă înainte înainte de de a fa fi i aplicată. aplicată. %iar %iar șși i faza dfaza de e spumă spumă a a șșamponului amponului trebuie trebuie să să fie fie stabilă stabilă pe pe păr păr șși i săsă nu cu

nu cur"ă cu ur"ă cu uș ș urinurințță irită irit$nd oc%$nd oc%ii utiii utilizatlizatorulorului.ui.

Reologia &#o'u)elo# &ent#u ing#i4i#ea &a#ului Reologia &#o'u)elo# &ent#u ing#i4i#ea &a#ului

8&#o'u)e 'e con'itiona#e8 8&#o'u)e 'e con'itiona#e8

>n

>n formularile formularile pentru pentru unele unele produse produse cosmetice cosmetice se se intalnesc intalnesc atat atat polimeri polimeri solubili solubili in in apa apa cat cat si si a"entia"enti

actii de

actii de suprafata sau a"enti suprafata sau a"enti tensioactiitensioactii. Acesti doi . Acesti doi componenti pot interactiona conferind produsuluicomponenti pot interactiona conferind produsului

atributele dorite sau impiedicand aparitia unor probleme neplacute. #e

atributele dorite sau impiedicand aparitia unor probleme neplacute. #e aceea formulatorii trebuie sa cunoasca aceea formulatorii trebuie sa cunoasca sisi

sa intelea"a acest tip de interactiuni.

Masa

Masa moleculara moleculara mare mare a a polimerilor polimerilor le le confera confera acestora acestora proprietati proprietati speciale speciale in in solutie, solutie, iar iar flexibilitflexibilitateaatea

macromoleculelo

macromoleculelor permite adoptarea r permite adoptarea unor conformatii ariate , corespunzatoare atin"erii conditiilor celor maiunor conformatii ariate , corespunzatoare atin"erii conditiilor celor mai

faorabile de ener"ie libera. #aca

faorabile de ener"ie libera. #aca fortele intre polimer si solentul incon'urator sunt puternice,fortele intre polimer si solentul incon'urator sunt puternice,

macromoleculele or tin

macromoleculele or tinde sa se desfaca, ceea ce de sa se desfaca, ceea ce se a obsera printrse a obsera printro crestere pronuntato crestere pronuntata a a a ascozitatiiascozitatii

solutiei. #aca insa fortele de solat

solutiei. #aca insa fortele de solatare sunt compensate de fortele coezie are sunt compensate de fortele coezie interne ale macromoleculei, ea se ainterne ale macromoleculei, ea se a

in"%emui, ascozit

in"%emui, ascozitatea solutiei a scadea si, atea solutiei a scadea si, la limita, polimerul de a separa din solutie.la limita, polimerul de a separa din solutie.

?a

?a concentratii concentratii mici mici solutiile solutiile apoase apoase de de a"enti a"enti tensioactii tensioactii contin contin o o cantitate cantitate redusa redusa de de moleculemolecule

dizolate, cea mai mare parte

dizolate, cea mai mare parte a acestora fiind adsorbite la interfata aerapa. resterea concentratiei face caa acestora fiind adsorbite la interfata aerapa. resterea concentratiei face ca

stratul adsorbit sa prooace scaderea tensiunii superficiale si, la

stratul adsorbit sa prooace scaderea tensiunii superficiale si, la atin"erea concentratiei critice a aatin"erea concentratiei critice a a"entului"entului

tensioacti

(16)

(17)

Cancel Anytime.

<aza

<aza %exa"onala %exa"onala este este un un "el "el care care cur"e cur"e uniaxial uniaxial si si are are o o ascozitate ascozitate aparenta aparenta de de aproximati aproximati zece zece ori ori maimai

mare decat a fazei

mare decat a fazei lamelare, prezentand o puternica dependent de timp.lamelare, prezentand o puternica dependent de timp.

<aza

<aza lamelara lamelara se se aseamana aseamana cu cu un un lic%id lic%id ascos, ascos, in in care care straturile straturile se se deplaseaza deplaseaza unul unul peste peste altul, altul, inducandinducand

un caracter lubrifiant acestei faze.

#aca

#aca se se adau"a adau"a faza faza de de ulei ulei in in cantitate cantitate suficienta suficienta sau sau daca daca concentratia concentratia a"entului a"entului tensioacti tensioacti este este destuldestul

de mare, se a

de mare, se a forma o faza %exa"onala inersa, in care uleiul formeaza o forma o faza %exa"onala inersa, in care uleiul formeaza o faza continua, iar apa formeaza unfaza continua, iar apa formeaza un

strat discontinuu de cilindri impac%etati %exa"onal. <aza %exa"onala inersa este

strat discontinuu de cilindri impac%etati %exa"onal. <aza %exa"onala inersa este un "el cu un "el cu o ascozitateo ascozitate

similara cu aceea a

similara cu aceea a fazei %exa"onale normale.fazei %exa"onale normale.

<actorii

<actorii care care influenteaza influenteaza le"area le"area tensidelor tensidelor la la polimerii polimerii neionici neionici solubili solubili in in apa apa sunt+sunt+

5olimerul

5olimerul 9 9 pentru pentru fiecare fiecare polimer polimer exista exista o o masa masa moleculara moleculara minima minima sub sub care care nu nu apare apare complexarea complexarea cucu

a"entul tensioacti

a"entul tensioacti. #e exemplu, pentru polietilenoxid cu a"ent . #e exemplu, pentru polietilenoxid cu a"ent de suprafata dodecil sulfat de sodium, aceastade suprafata dodecil sulfat de sodium, aceasta

masa moleculara este de

masa moleculara este de aproximati 1;;.aproximati 1;;.

A"enti

A"entii actii actii de i de suprafata suprafata se pse pot ot le"a le"a de de polimerii polimerii solubili solubili in in apa apa numai numai cand pcand polimerii olimerii contin contin unitatiunitati

%idrofob

%idrofobe. Astfel, de exemplu, a"entii tensioactii adera la e. Astfel, de exemplu, a"entii tensioactii adera la metilceluloza %idrofilmetilceluloza %idrofila sau a sau le"area este posibila inle"area este posibila in

copolimerii bloc poli(etilenoxidpropilenoxid) mai curand decat la polietilenoxidul sin"ur. >n mod similar

le"area la poliinilacetat partial %irolizat este

le"area la poliinilacetat partial %irolizat este mai buna decat mai buna decat pentru deriatul total %idrolizat 9 poliinilalcoopentru deriatul total %idrolizat 9 poliinilalcoolul.lul.

>n acest

>n acest sens sens sa insa introdus trodus notiunea notiunea de ide indice dndice de %idre %idrofobicitate ofobicitate fata de fata de a"enti a"enti tensioactii tensioactii anionici, anionici, carecare

ordoneaza

ordoneaza polimerii polimerii astfel+ astfel+ poliinilpoliinilalcoolCpolietialcoolCpolietilenoxidCmetilcelulenoxidCmetilcelulozaCpoliinilozaCpoliinilacetatCpoliproplacetatCpolipropilenoxidCilenoxidC

poliin

poliinilpirolidoilpirolidona.na.

5entru

5entru a"entii a"entii tensioactii tensioactii cationici cationici ordinea ordinea este este aceeasi, aceeasi, exceptand exceptand pozitia pozitia poliinipoliinilpirolidolpirolidonei nei care care da da ceacea

mai slaba le"atura. Motiul este ca acesta

mai slaba le"atura. Motiul este ca acesta este un polimer slab cationic si sarcina de pe este un polimer slab cationic si sarcina de pe molecula polimeramolecula polimera

respin"e sarcina de pe

respin"e sarcina de pe a"entul de suprafata.a"entul de suprafata.

?un"imea

?un"imea lantului lantului alc%il alc%il al al tensidei tensidei 9 9 intro intro serie serie omoloa"a omoloa"a de alde alc%ilsulfati c%ilsulfati concentratia concentratia initiala initiala de lde le"aturae"atura

scade cu cresterea lun"imii catenei.

5olielectroliti

5olielectrolitii si i si a"entii a"entii tensioactii tensioactii ionici ionici de de sarcini sarcini opuse opuse 9 s9 studiile tudiile efectuate efectuate asupra asupra %iroxieti%iroxietilcelulozeilcelulozei

cationice si a a"entului tensioacti anionic lauril sulfat de sodiu au aratat ca aceste componente formeaza un

(18)

(19)

Cancel Anytime.

Te)te #ealizate &e (al)a,ul 'e &a# cu ulei 'e catina Te)te #ealizate &e (al)a,ul 'e &a# cu ulei 'e catina u a'ut

u a'utorul orul reometrului reometrului am testam testat Ealsamuat Ealsamul pentl pentru par ru par cu ulcu ulei de ei de catina dcatina de la e la 5lant 5lant ActiActi.. Prin aportul sauPrin aportul sau

bogat de vit

bogat de vitamine A, E si Famine A, E si F, , acesta are actiune acesta are actiune tonica si regetonica si regeneranta, neranta, asigurand subasigurand substantele nutritivstantele nutritive necesaree necesare

parului pentru stralucire si elasticitate.

Am realizat trei teste+

Am realizat trei teste+ testul de cur"ere, baleia'ul de testul de cur"ere, baleia'ul de frecenta si baleia'ul de frecenta si baleia'ul de amplitudiamplitudine.ne. 1.

1. TTee)tul ')tul 'e cue cu#ge##ge#e 9C e 9C " +lo" +lo cu cu#ve6#ve6 7nul d

7nul din domin domeniile deniile de studiu e studiu al reolo"al reolo"iei este iei este cur"erea. cur"erea. O curba O curba de curde cur"ere est"ere este reprezentarea e reprezentarea "rafica a"rafica a comportament

comportamentului de cur"ere al materialelor prin care o proba este ului de cur"ere al materialelor prin care o proba este supusa unei iteze de forfecare crescatoaresupusa unei iteze de forfecare crescatoare sau descrescatoare, cu efortul de

sau descrescatoare, cu efortul de forfecare si ascozitateacalculate de forfecare si ascozitateacalculate de parametrii instrumentparametrii instrumentului. <orma curbelor ului. <orma curbelor de cur"ere indica tipul comportamentului de cur"ere manifestat de proba.

de cur"ere indica tipul comportamentului de cur"ere manifestat de proba. 3ezultatul t

3ezultatul testelor de estelor de cur"ere cocur"ere consta in nsta in obtinerea cuobtinerea curbelor drbelor de cur"ere e cur"ere si a prosi a profilurilor filurilor de ascozitde ascozitate+ate+

•

• omportament ideal 9 ascos omportament ideal 9 ascos (FeGtonian)(FeGtonian) •

• omportament pseudoplastomportament pseudoplastic (s%ear ic (s%ear 9 t%innin")9 t%innin") •

• omportament dilatant (s%ear 9 omportament dilatant (s%ear 9 t%icHenin"t%icHenin"))

>n cazul de

>n cazul de fata aem un fata aem un comportament pseudopcomportament pseudoplastic (s%ear 9 t%innin"). 4alastic (s%ear 9 t%innin"). 4alorile ascozitatii scad culorile ascozitatii scad cu cresterea itezei de forfecare.

cresterea itezei de forfecare.

Cu#(a 'e cu#ge#e Cu#(a 'e cu#ge#e 10 10 100 100 1,000 1,000 Pa·s Pa·s 10 10 100 100 Pa Pa

FC balsam par catina 1

(20)

(21)

Cancel Anytime.

2.

2. 3ale3aleia4uia4ul 'e a,l 'e a,&lit&litu'iu'ine ne ! " a,&! " a,&litulitu'e )'e )ee&ee&66 e

estele oscilatorii sunt foarte stele oscilatorii sunt foarte utile in descrierea utile in descrierea microstructumicrostructurii materialelor ascoelastice, rii materialelor ascoelastice, acestea oferindacestea oferind informatii despre structur

informatii despre structura si a si elasticitatea unui material. 5arametrii reolo"ici masurati sunt modulul deelasticitatea unui material. 5arametrii reolo"ici masurati sunt modulul de acumulare &I (compor

acumulare &I (comportamentul elastic al tamentul elastic al materialului)materialului), , modulul de pierderi & modulul de pierderi & (comporamentul ascos al(comporamentul ascos al materialului)

materialului), un"%iul de faza J, , un"%iul de faza J, factorul de amortizare sau de pierderi tan J  factorul de amortizare sau de pierderi tan J  &/&I s&/&I si ascozitatea complexai ascozitatea complexa KL.

KL. >n

>n cazul cazul testului testului de de baleia' baleia' de de amplitudine amplitudine se se ariaza ariaza amplitudinamplitudinea intea intrun run anumit anumit domeniu domeniu si si se se mentinementine constanta frecenta. Acest test este utilizat pentru a

constanta frecenta. Acest test este utilizat pentru a determina domeniul iscoelastic linear al materialului, astfeldetermina domeniul iscoelastic linear al materialului, astfel putand stabi

putand stabili parametrii corecti penli parametrii corecti pentru testele osciltru testele oscilatorii ulterioatorii ulterioare.are. 5resetari+

5resetari+ frecenta frecenta constanta constanta si si amplitudinamplitudinea ea ariabila.ariabila. e

estul a fost realizat la temperatura de stul a fost realizat la temperatura de 2 .2 . >n d

>n domeniul omeniul iscoelastic iscoelastic liniar, liniar, de exemde exemplu lplu la defora deformatii fmatii foarte moarte mici, balsamici, balsamul de ul de par cu par cu ulei ulei de catinde catinaa prezinta &I

prezinta &I N &, indicand un comN &, indicand un comportament soliportament solid (caracter de "el).d (caracter de "el). 4a

4aloarea limita a loarea limita a domeniuludomeniului iscoelastic liniar "amma i iscoelastic liniar "amma este de 2.2, este de 2.2, dar pentru si"uranta folosim aloareadar pentru si"uranta folosim aloarea 1. 1. 3aleia4 'e a,&litu'ine 3aleia4 'e a,&litu'ine 2 2 10 1033 Pa Pa G' G'

AS balsam par catina 1 AS balsam par catina 1

G

G'' SSttoor ar agge e oo!!""ll""ss G

G' '' ' ##oos s s s  o o!!""ll""ss

AS balsam par catina 1 $#V&R

gamma ( ).) %* "se gamma ( 1 %* ta" ( 1.+, Pa

G

G'' SSttoor ar agge  oe  o!!""ll""ss

G

(22)

(23)

Cancel Anytime.

%.

%. 3ale3aleia4uia4ul 'e +#l 'e +#ecvecventa enta 9! " 99! " 9#e;#e;uencuenc< )ee< )ee&6&6 >n

>n cazul cazul testelor testelor de de baleia' baleia' de de frecenta frecenta se se pastreaza pastreaza constanta constanta amplitudinamplitudinea ea si si se se ariaza ariaza frecenta,frecenta, urmarindu

urmarinduse ariatia modulilor de forfecare (&I , &) se ariatia modulilor de forfecare (&I , &) si a tan"entei un"%iului de pierderi pe si a tan"entei un"%iului de pierderi pe un domeniu lar" deun domeniu lar" de frecente.

frecente. >n

>n cazul cazul dia"ramelor dia"ramelor obtinute obtinute la la testele testele de de baleia' baleia' de de frecenta, frecenta, modulul modulul de de acumulare acumulare &I &I descriedescrie comportarea elastica a probei dand

comportarea elastica a probei dand informatii cu priire la stabilitatea si informatii cu priire la stabilitatea si rezistenta structurala a probeirezistenta structurala a probei (ri"idit

(ri"iditatea), in atea), in timp ce modulul de timp ce modulul de pierderi & ofera informatii cu pierderi & ofera informatii cu priire la comportarea ascoasapriire la comportarea ascoasa (flexibili

(flexibilitatea). an"tatea). an"enta un"iului de pierderi, tan(J) , enta un"iului de pierderi, tan(J) , se calculeaza cse calculeaza ca raportul a a raportul a celor doi moduli+celor doi moduli+ tan(J)  &/&I.

tan(J)  &/&I. Ealeia'ul

Ealeia'ul de de frecenta frecenta ofera ofera informatii informatii utile utile le"ate le"ate de de structura structura interna interna si si masa masa moleculara moleculara a a materialuluimaterialului analizat. 4a

analizat. 4alorile mari ale lorile mari ale modului de acumulare indica prezenta unei modului de acumulare indica prezenta unei retele interne stabile de retele interne stabile de forte in interiorulforte in interiorul probei, masur

probei, masura a stabilitatii mecanice si sta a stabilitatii mecanice si structurale a acesteia.ructurale a acesteia. 5resetari+

5resetari+ amplitudinamplitudinea ea constanta constanta si si frecenta frecenta ariabila.ariabila. a

aria structurala in stare ria structurala in stare de repaus si stabilitatea la de repaus si stabilitatea la depozitare pot fi ealuate utilizand aloarea depozitare pot fi ealuate utilizand aloarea &I in&I in domeniul frecentel

domeniul frecentelor mici. Ealsamul de par or mici. Ealsamul de par cu ulei de catina prezinta &I N & in acest cu ulei de catina prezinta &I N & in acest domeniu de frecente sidomeniu de frecente si prin urmar

prin urmare prezinta o stabilite prezinta o stabilitate datorata caracterului de "el al sate datorata caracterului de "el al structurii.tructurii.

3aleia4 'e +#ecventa 3aleia4 'e +#ecventa

FS

FS balsbalsam par cam par catina 1atina 1

-- -- CComomplple0 Vie0 Vissccoossitityy G G'' SSttoorra ga ge e oo!!""ll""ss G G'''' ##oosss s oo!!""ll""ss

(24)

Cancel Anytime.

3I3LIOGR9IE 3I3LIOGR9IE

1.

1. C. C. Ibanescu Ibanescu “Reologia “Reologia sistemelor sistemelor polimerice polimerice multifazice”multifazice”

2.

2. htt&:==#o.i>i&e'ia.o#g=i>i=Reologiehtt&:==#o.i>i&e'ia.o#g=i>i=Reologie

3.

3. ?ucrarile practice de ?ucrarile practice de laborator laborator

4.