Un val,
un ocean
Colec¡ia Constela¡ii Sistemice
Bucure¿ti, 2010
Un val,
un ocean
Izvorul nu are nevoie så întrebe
care este calea sa
Experiences and Thoughts. 2006”
Versiunea din englezå (Jutta ten Herkel ¿i Sally Tombleson 2006)
Traducere din limba englezå:
1. Ioana Ciocotea, 2. Ileana Amaximoaie Editor: Daniela Pascu
Graficå coperta: Carmen Ene Tehnoredactare: Monica Hodor
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României HELLINGER, BERT
Un val, un ocean / Bert Hellinger; trad.: Ileana Daniela Amaximoaie. - Bucure¿ti: Cartea Daath, 2010 ISBN 978-973-88581-7-6
I. Amaximoaie, Ileana Daniela (trad.) 159.9
Toate drepturile asupra prezentei edi¡ii apar¡in în exclusivitate editurii Cartea Daath. Reproducerea integralå sau par¡ialå a textului sau a ilustra¡iilor din aceastå carte poate fi fåcutå numai cu acordul editorului.
Copyright © 2010, Ion Bucur, Editura Cartea Daath, Bucure¿ti è 2010, Editura Cartea Daath
Nota traducåtorilor ...17
Cuvânt înainte ...21
Despre aceastå carte ...25
Note din partea traducåtorilor ...31
Calea conştientizării Introducere ...33
Adevårul ...33
Dialectica ...36
Percep¡ie ¿i gândire...37
Calea fenomenologicå a con¿tientizårii...38
Insight-ul apare atunci când te ab¡ii ...41
Psihoterapia ¿tiin¡ificå ¿i psihoterapia fenomenologicå ...42
Perspectiva mai largå ...46
Întregul ...48
Fântâna ...50
A auzi ¿i a vedea ...51
Insight ¿i ac¡iune ...52
Percep¡ie ¿i îndoialå ...53
Tipare ale gândirii ¿i destinului ...55
Întreruperea tiparului ...56
Luminå ¿i întuneric...56
Maestru ¿i discipol...57
Insight ¿i iluminare...58
Noaptea întunecatå a sufletului ...58
Despre emoţii
Introducere ...61
Diferen¡ierea emo¡iilor ...61
Meta-sentimentele ...66
Furie, disperare, iubire...67
Ura ...68 Sufletul Introducere ...71 Extensia sufletului ...71 Calea ...72 Legile sufletului ...73
Boala ¿i sufletul ...75
Boala, sufletul ¿i „Eul” ...76
Dimensiunile sufletului ...79
Scopul vie¡ii ...84
Gemeni ...85
A fi în serviciul ...86
Comemorare la Auschwitz ...89
Comemorarea care încheie ¿i unificå ...91
Criminalii sunt atra¿i cåtre victimele lor ...94
Pace pentru agresor ¿i victimå...95
Binele ¿i råul...95
A face pe eroul fårå a-¡i asuma riscurile...97
Cu respect fa¡å de suflet...97
A asculta mesajul sufletului...100
Igiena sufletului...101
Deta¿area ...101
Procesul învå¡årii nu se ridicå la nivelul bogå¡iei sufletului...102
Despre soartă
Con¿tiin¡å ¿i soartå ...105
Con¿tiin¡a personalå...107
Con¿tiin¡a colectivå ...109
Soartå ¿i libertate ...110
Via¡å împlinitå...113
Destin ¿i credin¡å ...116
Destinul ¿i sufletul ...119
Acceptarea şi consimţirea vieţii Introducere ...121
Fericire ...121
Semne ale fericirii...122
Calea fericirii...123
Auto-realizarea ¿i completitudinea ...124
Vindecare ¿i sånåtate...125
Limitele con¿tiin¡ei ...127
Vinovå¡ie ¿i inocen¡å ...131
Pace...134
Supravie¡uind supravie¡uirii ...134
A primi cu smerenie ...135
Solda¡ii ¿i råzboiul ...136
A primi cultura ¿i ¡ara celuilalt ...137
Binecuvântarea deghizatå ...138
A lua via¡a de la capåt dupå ce ai fost salvat ...138
Recuno¿tin¡å ...139
Echilibru...141
Uitarea spiritualå ...142
Darul ...143
Fiin¡å ¿i timp ...143
Bărbaţi şi femei
Introducere ...147
Bårba¡i ¿i femei...147
A da ¿i a primi în rela¡ia de cuplu ...148
Schimb ¿i iubire ...150
Viitorul ...150
Animus ¿i anima ...150
Masculin ¿i feminin ...151
Întreaga for¡å ...151
Sårutul ...153
Unitate ¿i diferen¡å ...153
Cum se împline¿te iubirea ...155
A privi împreunå cåtre ceva nou ...156
Rela¡ia de cuplu are întâietate fa¡å de rolul de pårinte...157
Ce creeazå ordine în familiile cu parteneri din culturi diferite...157
Partenerii anteriori sunt reprezenta¡i de copii...161
Copii sunt influen¡a¡i de rela¡iile ne¿tiute ...164
Cåsåtoria între parteneri de culturi diferite ...164
Cåsåtoria cu un geamån...166
O fericire mare necesitå curaj ...166
Fericire ¿i nefericire...167
Låsând iubirea så creascå...167
Adevårata valoare...168
Imaginile iubirii ...169
Fricå ¿i fascina¡ie ...169
Frica de iubire ...170
Intimitate...170
Rolul de mamå ¿i rolul de tatå în interiorul cuplului...171
A auzi ¿i a vedea în rela¡ia de cuplu ...172
Opinie ¿i observa¡ie ...172
Måsura potrivitå a råzbunårii ¡ine de iubire ...173
Un nou început ...174
A låsa în urmå...175
Separarea ...176
Separarea plinå de smerenie...177
Durerea separårii...177
Fericire ¿i måre¡ie ...178
Sterilizarea ¿i rela¡ia de cuplu ...179
Via¡a obi¿nuitå ...179
Iubirea în timpurile noastre ...181
Iubire ¿i lege ...181
Legåtura cu familia de origine ...183
Iubirea ¿i sufletul ...184
Iubirea ¿i a fi îndrågostit ...187
Solu¡ii ...188
Completare ...189
Iubire ¿i respect ...191
Iubire ¿i existen¡å ...197
Ce creează ordine în familii Introducere ...199
Dreptul de a apar¡ine ...199
Cine apar¡ine sistemului de familie ...200
Binele ¿i råul în familie ...201
Perfec¡iunea...202
Acceptarea pårin¡ilor ...203
A te înclina în fa¡a pårin¡ilor ...204
Dobândirea påcii interioare prin smerenie ...204
Tatå ¿i copil ...205
Pårin¡ii sunt ei în¿i¿i parte din fenomenul vie¡ii...206
Vinovå¡ie ¿i grandoare ...207
Legile iubirii între pårin¡i ¿i copii...209
Iubire de copil ...210
Iubire ¿i neputin¡å ...211
Luptele de putere ...212
Binecuvântarea...213
Grija fa¡å de pårin¡ii în vârstå...213
Copii care mor devreme ...214
Cei vii ¿i cei mor¡i...215
Moartea unui copil ...216
Repro¿ul ca substitut pentru durere ...217
Idealizarea ca substitut pentru durere ...218
Doliul plin de importan¡å ¿i doliul cu smerenie ...218
Folosirea numelui celor mor¡i...219
Mor¡ii care nu sunt recunoscu¡i ...219
Copiii nenåscu¡i din familie ...220
Despre un copil avortat ¿i fra¡ii lui ...221
Abandonarea copiilor...222 Ispå¿ire...224 Secretele de familie ...225 Handicapul în familie Copilul cu dizabilitå¡i ...227 Un frate cu dizabilitå¡i ...227
Copii care suferå de Thalidomide ...229
Dizabilitatea partenerului...230
Pårin¡i cu dizabilitå¡i...231
Tåria care vine din dizabilitate...232
Ordinea creatå de preceden¡å ...233
Un copil posedat de diavol...233
Acceptarea unui substitut...234
Când ar vrea un tatå divor¡at så aibå grijå de copii såi?...235
Onorarea pårin¡ilor...235
Onorare sau supunere ...235
Lege ¿i iubire ...237
Când un pårinte moare prea devreme ...238
Leul ...238
Cum så-¡i onorezi pårin¡ii care au murit...240
Sentimente rånite...240
Arogan¡a ...241
Durerea separårii...241
Råmas bun ...242
Legea în armonie...243
Boală şi vindecare în familie Introducere ...245
Iubirea care duce la boalå ¿i iubirea care vindecå...245
Simetria ascunså a iubirii ...248
Redirec¡ionarea ...256
Psihoterapie ¿i medicinå ...256
Boalå ¿i ordine...258
Boala ca proces de vindecare a sufletului...259
Cancerul ...259
Anorexia ¿i bulimia ...265
Supraalimentarea ¿i postul ...266
Mâncatul compulsiv ...267
Alergiile ...268
Astmul ...268
Depresia ...268
Dinamicile de familie ¿i psihozele...270
Constela¡iile de familie...271 Mi¿cårile sufletului...272 Iubirea ...274 Solu¡ia ...274 Mi¿carea întreruptå ...277 Ce conduce la nevrozå...278
A muri dând na¿tere unui copil ...279
Iubirea în¡eleaptå ¿i iubirea magicå...281
Iluzia auto-realizårii...283
Copiii cu handicap sever ...284
Boala ¿i echilibrul...286
Incestul ...287
Solu¡ii pentru genera¡iile care urmeazå...291
Respect în loc de ispå¿ire...292
A muri în locul altcuiva ...293
Linia de sfâr¿it...294
Constelaţiile de familie şi mişcările sufletului Introducere ...295
Constela¡ia de familie ...295
Efectele constela¡iilor de familie ...298
Ce poate fi observat în constela¡iile de familie ...299
Sufletul cunoa¿te calea...299
O modalitatea de a lucra cu constela¡iile de familie...301
Întrebåri standard ...303
Gravitate ...304
Metoda sistemicå ...305
A råmâne cu ceea ce este esen¡ial ...305
Câmpul de energie ...306
A repara sau a vindeca...309
Vindecarea ca un dar ...310
Explica¡iile nu ajutå ...311
Curajul de a privi adevårul în faţă, a¿a cum apare ...312
Descurajarea curiozitå¡ii...314
A atinge iubirea din suflet...314
Limitele constela¡iilor de familie ...314
Viii ¿i mor¡ii ...315
În¡elepciunea care decurge din împårtå¿irea sufletului comun ...316
Tråirile unui reprezentant ...321
Cât de autentici sunt reprezentan¡ii?...322
Protec¡ie pentru reprezentan¡i ...323
Evenimente care au întâietate...324
Realitatea ...325
Interpretårile limiteazå ...327
Efectul asupra membrilor absen¡i ai familiei...328
Când e o constela¡ie încheiatå?...328
A privi înainte, avându-mi pårin¡ii în spate...328
Considera¡ie ...329
Minimalism ...329
Ac¡iunile urmeazå sufletul ...330
A låsa deoparte imaginea constela¡iei ...331
A fi eficient fårå a interveni ...332
Vidul gol ...332
A te låsa dus de moment...337
Solu¡iile au nevoie så se coacå ...337
Renun¡area ca solu¡ie ...338
A låsa deoparte, ca solu¡ie ...339
Frazele vindecåtoare ...340
Profunzimile sufletului ...343
Mai stau pu¡in ...345
Ceea ce este familiar ¿i u¿or...346
Vindecarea sufletului familiei ...347
Iluminare ...348
Cum reu¿esc constela¡iile de familie: o privire generalå ...348
Calea cåtre con¿tientizare ...348
Procesul ...350 Constela¡iile de familie...350 Clientul...351 Terapeutul ...352 Reprezentantul ...353 Întrebårile ...354 Centrare ...355
Semnul ...356 Deschidere ...356 Începutul...357 Procedura ...358 A lucra cu esen¡a ...360 Spa¡iul ...360 A lua parte ...361 Câmpul de energie ...362 Cei mor¡i ...362 Sufletul ...363 Iubire ...365 Echilibru...365
Întâietatea primului nåscut ...365
Integritate ...366
Solu¡ia ...366
Cunoa¿tere ¿i a cunoa¿te ...368
Constela¡iile de familie ¿i mi¿cårile sufletului ...370
Legile con¿tiin¡ei colective ...372
Legile con¿tiin¡ei personale ...374
Mi¿cårile opuse ale celor douå con¿tiin¡e ...377
Mi¿cårile sufletului...378
Experien¡e legate de mi¿cårile sufletului...379
Cei mor¡i ...386
Stråmo¿ii ...390
Moartea ...391
Viitorul ...393
A ajuta şi a găsi soluţii Introducere ...395
Solu¡ii fårå probleme...395
Intui¡ie ¿i solu¡ie ...396
Solu¡iile urmeazå iubirea ...396
Descrierea problemei men¡ine problema...397
Arta de a ajuta...398
A privi la timpul care a mai råmas...405
În rezonan¡å cu moartea ...405
Legåtura ¿i cre¿terea interioarå ...406
Abordåri terapeutice...408
Runda...409
Douå modalitå¡i de a ajuta...410
Respect...411
Re¡inere...413
Rezisten¡å...414
Consecin¡e care dureazå ...414
Mila ...414
Integritate...416
Psihoterapie în armonie ...417
Poveşti şi povestiri Introducere ...421
Destinul reflectat în oglinda pove¿tilor ¿i povestirilor...421
Adevårata temå...421 Perdeaua de fum ...422 Punctul de cotiturå ...422 Porti¡a de scåpare ...423 În¿elåciunea...424 Turnura ...425 Adevårul ascuns ...425 Simptomele...426 Solu¡iile ...426
Utilizarea pove¿tilor ca ¿i contramåsuri...427
Exemple de pove¿ti folosite ca ¿i contramåsuri...427
Ajutorarea copiilor prin intermediul pove¿tilor ...428
Udatul patului...429
Constipa¡ia ...431
Un copil care se scapå pe el ...431
Religia Introducere ...435 Religiile stabilite ...435 Cealaltå credin¡å ...440 Respectând misterul ...441 A råmâne nemi¿cat ...443
Imagini ale lui Dumnezeu...445
Cultul Fecioarei Maria ...446
O criticå asupra bisericii...446
Bunul cel mai de pre¡...446
Mi¿cårile sufletului...448
Viaţa şi moartea Introducere ...451
Centrare ¿i moarte ...451
Cei vii ¿i cei mor¡i...453
Prezen¡å ¿i absen¡å...454
Mi¿carea cåtre moarte ...456
A lua ¿i a låsa via¡a ...456
Moarte ¿i completitudine ...459
Respectul pentru cei mor¡i ...460
Cei care mor tineri...463
Avorturile ...464
Moartea este mai mårea¡å decât via¡a...465
Moartea violentå...466
Donarea de organe...467
Despre a muri ¿i cei mor¡i...468
Moartea timpurie ...469
Moarte ¿i reconciliere ...471
Frica de moarte...474
Împåcarea cu cei mor¡i ...475
Imagini ale vie¡ii ¿i ale mor¡ii...478
Sufletul ...482
Calea cåtre moarte...483
Intervalul...486
A tråi pânå la sfâr¿it...487
Gânduri de încheiere ...488
Via¡a merge mai departe ...488
Fericirea ...488
Epilog – O scurtå privire prin studio Procesul creativ ...489
Pove¿tile...492
Credin¡a mai mare ...493
Musafirul ...495
Re¡inerea ...497
Cercul...498
Aforisme...500
A vorbi ¿i a gândi ...501
Curajul pentru minimalism ...505
Mi¿cårile sufletului...506 Cei mor¡i ...510 Teme contemporane ...511 Noi perspective ...513 Perspectivå...515 Despre autor...521
C
artea „Un val, un ocean” este o carte de referin¡å atât în portofoliul cår¡ilor scrise de Bert Hellinger cât ¿i în bibliografia psihoterapiei sistemice, transgenera¡ionale ¿i de scurtå duratå. Acest lucru se datoreazå faptului cå prin aceastå carte, ce reune¿te o colec¡ie de experien¡e, reflec¡ii ¿i în¡elegeri, Bert Hellinger reu¿e¿te så promoveze noi concepte referitoare la con¿tiin¡a personalå, con¿tiin¡a de familie, meta-con¿tiin¡å, legile iubirii ¿i legile ajutorului.Pentru mine traducerea acestei cår¡i a reprezentat o experien¡å complexå, care s-a adresat deopotrivå min¡ii mele provocând-o în permanen¡å, ducând-o dincolo de grani¡ele oricårei hår¡i mentale învå¡ate vreodatå. Ea s-a adresat în acela¿i timp sufletului meu, purtându-l printr-o varietate ¿i o bogå¡ie de sentimente ¿i emo¡ii umane, împingâdu-l, de asemenea, dincolo de limite de care nu eram con¿tientå ¿i dincolo de care am descoperit sentimentele adevårate ascunse la un nivel de profunzime greu de sondat cu metodele obi¿nuite. Am råmas rând pe rând uimitå de complexitatea cår¡ii prin complexitatea autorului ei: Bert Hellinger, dupå cum singur o declarå, nu se considerå un psihoterapeut, dar provoacå tot ceea ce ¿tiam pânå la acest moment despre psihoterapia
clasicå. Nu este un psiholog, de¿i reu¿e¿te så ajungå la cele mai insodabile profunzimi ale mecanismelor gândirii ¿i con¿tiin¡ei umane. Nu este filosof, dar ne încântå printr-un periplu în care redescoperim povestea nescriså a filosofiei despre om ¿i via¡å ¿i din care aflåm cå da, via¡a nu este bunul cel mai de pre¡. Am descoperit mai apoi un Hellinger dedicat rigorii ¿tiin¡ifice, aflat în slujba permanentå a adevårului observabil ¿i sim¡it de la care nu abdicå niciodatå, ¿i nu în ultimul rând un Hellinger poet, un poet de o uimitoare delicate¡e sufleteascå care face din cuvânt instrumentul cel mai de pre¡ , singurul capabil så redea adevårul surprins ca un instantaneu fotografic låsat mai apoi så plece pentru a ajunge acolo unde-i este locul: în suflet. Cine este Bert Hellinger? Este el magicianul care a descifrat care sunt legile iubirii magice ale copilului fa¡å de pårin¡ii såi? Este el me¿terul cuvântului care tope¿te, arde, vindecå ¿i ispå¿e¿te ceea ce a fost nespus, neexprimat, dar tråit pe deplin?
Ce câ¿tiga¡i dacå citi¡i aceastå carte?
Îndråznesc så spun cå o så cre¿te¡i cam cu atâ¡ia ani câ¡i Hellinger a reu¿it så punå în ea ¿i încå cu pu¡in mai mult: pentru cå da el, Bert Hellinger ne laså så-i continuåm munca ¿i så ne gåsim propriul drum urmându-l dupå cum sim¡im.
La sfâr¿it, doresc så exprim recuno¿tin¡a pentru pri vi legiul de a-mi fi fost încredin¡atå traducerea acestei cår¡i care pentru mine a reprezentat o hranå spiritualå, sufleteascå ¿i umanå fårå precedent. Respectând drep tul de preceden¡å mul¡umesc celor care au fåcut posi -bilå aducerea în România a Constela¡iilor de familie,
dezvoltarea primului val de practicieni ai acestei metode ¿i nu în ultimul rând facilitarea întâlnirii cu maestrul Bert Hellinger ¿i ob¡inerea drepturilor de traducere a acestei minunate cår¡i. Cunoscându-l în mod direct, am råmas în contact cu delicate¡ea ¿i sensibilitatea profundå a unui suflet aflat în rezonan¡å ¿i armonie cu tot ce este, inclusiv cu tragismul ¿i måre¡ia destinului umanitå¡ii despre care am în¡eles cå nu este în mâinile noastre, ci în mâinile nevåzute ale unei for¡e mai mari decât noi, din care via¡a a izvorât ¿i în care via¡a se tope¿te dispårând a¿a cum a apårut. Acesta este Bert Hellinger — terapeutul care î¿i permite så gre¿eascå, dar în fa¡a cåruia mi¿cårile sufletului par a nu mai avea secrete.
Ileana-Daniela Amaximoaie Bucure¿ti, iulie 2010
Consimt propriei neputin¡e de a gåsi cele mai potrivite cuvinte care så surprindå intensitatea expe-rien¡ei prilejuite de parcurgerea acestei lucråri.
Am învå¡at de la Bert Hellinger câtå greutate au cuvintele ¿i cât de important este så-l alegi exact pe acela care surprinde cel mai bine nuan¡a semnifica¡iei pe care i-o atribui.
ªi am mai învå¡at cå, dincolo de cuvinte ¿i de minte, existå o altå dimensiune neexploratå, dar intuitå; neclarå, dar securizantå, ce se mi¿cå dupå legi proprii ¿i într-un ritm al såu. În afara timpului, a polaritå¡ilor ¿i a valorilor tradi¡ionale. Este dimensiunea marelui suflet, a cårui pårticicå suntem fiecare.
Este o carte ce poate fi cititå ¿i cu mintea ¿i cu sufletul. Sufletul „meu” a fost atins, a recunoscut ceva din ceea ce energia cår¡ii i-a adus ¿i poate, prin mi¿carea ce s-a ini¡iat, î¿i va gåsi mai u¿or calea cåtre caså. Drum bun ¿i ¡ie!
Ioana Ciocotea noiembrie 2010
„Am contribuit prin a da mai departe ceea ce mi-a fost dat, ¿i am facut-o cu bucurie.”
Bert Hellinger
C
u bucurie în suflet constatåm al doilea pas prin care creatorul metodei constela¡iilor de familie, Bert Hellinger, este adus mai aproape de psihologii, psihoterapeu¡ii, facilitatorii de constela¡ii ¿i, în general, de publicul român interesat de constela¡iile de familie. Pentru noi, Asocia¡ia Românå de Terapii Sistemice, este un al doilea pas care aduce mai mult la luminå frumuse¡ea unei munci ce se dore¿te experimentatå, care poate bulversa tocmai prin profunzimea ¿i neconven¡ionalitatea ei, ¿i care, în mod misterios, nu poate fi prinså, de multe ori, în chingile logicii obi¿nuite.Înainte de a fi tehnicå, lucrarea are calitå¡ile unei cår¡i de referin¡å, de în¡elepciune, deoarece înmånuncheazå tot ceea ce autorul a strâns ca ¿i cunoa¿tere pe parcursul vie¡ii ¿i, în acela¿i timp, oferå posibilitatea fiecårui cititor de a-¿i lua ceea ce are nevoie în legåturå cu o anumitå temå.
Apårutå ini¡ial în 2005, lucrarea adunå ¿i ordoneazå eforturile ¿i intui¡iile sale în legåturå legile iubirii ¿i în acela¿i timp cu efectele ¿i limitele con¿tiin¡ei. Textele sunt recolta seminariilor de constela¡ii de familie desfa¿urate între anii 1992-2000. Cartea surprinde esen¡a a ceea ce Bert Hellinger are de spus în legåturå cu modul de abordare a boli-lor grave, a traumeboli-lor, psihozeboli-lor, a rela¡iei dintre agresori ¿i victime, dar, în acela¿i timp, oferå în¡elegerea sa asupra rela¡iilor umane în context mai larg, spre exemplu, asupra legilor iubirii în rela¡iile de cuplu, în rela¡iile dintre pårin¡i ¿i copii, a diferitelor efecte ale credin¡elor religioase, a întâl -nirilor noastre cu mor¡ii ¿i moartea ¿i a modalitå¡ilor ¿i mijloacelor prin care putem contribui la dobân -direa påcii ¿i reconcilierii.
Dupå cum Bert Hellinger ¡ine så precizeze, textele cuprinse în carte, au apårut în mod spontan în moduri diferite: fie ca introduceri, fie ca ¿i comen-tarii, concluzii sau sinteze. Uneori ele au reprezentat råspunsuri la întrebårile puse pe parcursul seminariilor, discu¡iilor sau interviurilor.
În receptarea insighturilor autorului, cititorul este invitat så în¡eleagå, în spiritul metodei fenomenologice, faptul cå ele se referå la o situa¡ie specificå ¿i au ie¿it la suprafa¡å tocmai datoritå acesteia. Astfel, ele nu trateazå un subiect la modul general, ci se referå doar la situa¡ia specificå pe care o prezintå. De fiecare datå când unele pår¡i seamånå, totu¿i fiecare oferå ¿i pune în luminå un alt aspect, a¿a cum reiese din contextul såu particular.
A¿a cum Bert Hellinger o afirmå în mai multe rânduri, cea mai bunå întelegere a metodei ¿i insighturilor constela¡iilor familiale apare atunci când este luatå în considerare filosofia aflatå la baza acestora, ¿i anume fenomenologia ¿i metoda fenomenologicå de cunoa¿tere, a¿a s-a dezvoltat ea, începând cu Edmund Husserl ¿i Martin Heidegger.
Dincolo de toate, contactul cu aceastå informa¡ie atinge sufletul într-un mod profund, misterios ¿i contribuie la experien¡e care prin excep¡ionalitatea lor ar fi suficiente în sine. Dacå, în plus, poate constitui ¿i un ghid pentru cei ce doresc så aprofundeze cunoa¿terea la nivelul sufletului, atunci consideråm cå menirea eforturilor noastre a fost atinså pe deplin. În cele din urmå, a citi orice lucrare a lui Bert Hellinger este o experien¡å în sine ¿i ne dorim så vå bucura¡i din plin de ea. Parafrazând-o pe colega mea traducåtoare, acesta este Bert Hellinger, terapeutul care î¿i permite så gre¿eascå, dar care se înclinå cu respect în fa¡a misterului fiin¡ei.
Ion Bucur Facilitator de constela¡ii familiale Bucure¿ti, decembrie 2010
A
¿a cum fructele verii sunt culese toamna, aceastå carte adunå ¿i pune în ordine eforturile din trecut ¿i intui¡iile pe care le-am avut la maturitate. A durat mult pentru a ajunge în acest punct.Începuturile mele sunt legate de dinamicile de grup. Cu ajutorul acestora am avut ocazia så observ ¿i så experimentez cum pot fi puse în armonie nevoile contradictorii ¿i sistemele de valori ale unui grup. Am fost martor cum un grup, fårå vreo presiune legatå de un lider sau o autoritate a fost capabil, pur ¿i simplu prin intermediul interac¡iunii umane, så ajungå la con¿tientizarea diferen¡elor ¿i, din acel moment, a fost stimulatå capacitatea grupului de a ac¡iona la unison. În acest fel, a putut fi gåsitå o solu¡ie adresatå tuturor celor afecta¡i.
Urmåtoarea oprire a fost psihanaliza. A repre-zentat o contrapondere la dinamicile de grup pentru cå tot interesul s-a mutat pe individ. ªi în acest caz, interesul era de a aduce la suprafa¡å ceea ce a fost fragmentat ¿i reprimat, pentru a-i da o valoare egalå cu partea vizibilå ¿i acceptabilå a psihicului. Aceastå etapå a fost urmatå de terapia primalå, care mi-a dat o în¡elegere ¿i o experien¡å mai profunde cu privire la psihanalizå. În cazul terapiei primale, interesul
era de a aduce la suprafa¡å, într-un mediu securizant, emo¡ii neexprimate anterior. De-a lungul mai multor luni, am putut observa ¿i experimenta în mine însumi cum se manifestå diferite emo¡ii: ¿i am învå¡at cå unele emo¡ii au înlocuit ac¡iunea, în timp ce altele au fåcut posibilå ac¡iunea. Din acel moment am putut diferen¡ia între aceste douå categorii de emo¡ii; iar izbucnirile emo¡ionale nu må mai sperie. În tot acest timp am experimentat intens ¿i analiza tranzac¡ionalå. Ceea ce m-a fascinat cel mai mult a fost analiza scenariului de via¡å, cu alte cuvin-te modul în care, cu ajutorul pove¿tilor ¿i al basmelor, poate fi aduså la suprafa¡å via¡a personalå ascunså a unei persoane. Am ajuns la o în¡elegere mai profundå a pår¡ii ascunse a pove¿tilor ¿i basmelor, astfel încât, a¿a cum s-a întâmplat ¿i cu emo¡iile din terapia primarå, acestea nu m-au mai putut seduce cu magia lor ¿i nu m-au mai putut separa de mine însumi. De exemplu, am recunoscut cå povestea „Micul Prin¡” nu reprezintå altceva decât o versiune mai dulce a suicidului, iar persoanele cårora le place aceastå poveste în mod special, nutresc în secret gânduri de sinucidere. Ulterior, pe måsurå ce am luat contact cu legile iubirii, am putut constata cå multe dintre povestirile preferate ale per-soanelor sunt un indiciu al unei încurcåturi sistemice. Asta înseamnå cå scenariul de via¡å pe care îl urmeazå un individ descrie adesea destinul unui membru din familia de origine, destin în ale cårei i¡e individul este încâlcit, sub influen¡a con¿tiin¡ei de familie.
Alte opriri importante în calea pe care am urmat-o: hipnoterapia lui Milton Erickson ¿i programarea neuro-lingvisticå (NLP). Pe lângå instruirea în observarea micromi¿cårilor, ele m-au învå¡at ¿i modalitatea de a lucra cu pove¿tile.
Cum må implicasem în terapia de familie, am fost, din multe puncte de vedere, pregåtit. Încetul cu încetul, prin intermediul constela¡iilor de familie am descoperit legile iubirii ¿i în acela¿i timp efectele ¿i limitele con¿tiin¡ei. Aceste descoperiri au avut un impact pe termen lung asupra practicii mele terapeutice, influen¡ând de exemplu modul de abor-dare a bolilor grave, traumelor, psihozelor, rela¡iei dintre agresori ¿i victime. Dar, în afarå de psihotera-pie într-un sens foarte restrâns, am dobândit o în¡elegere mai bunå a rela¡iilor umane în context mai larg, spre exemplu, a legilor iubirii în rela¡iile de cuplu, în rela¡iile dintre pårin¡i ¿i copii, a diferitelor efecte ale credin¡elor religioase, a întâlnirilor noastre cu mor¡ii ¿i cu moartea ¿i a modalitå¡ilor ¿i mijloace-lor prin care putem contribui la dobândirea påcii ¿i reconcilierii.
Aceastå carte surprinde esen¡a a ceea ce am de spus în legåturå cu aceste teme. Reprezintå, dintr-un anumit punct de vedere, o recoltå dar, ca så folosesc o altå metaforå, poate fi luatå drept ¿urubul de metal care leagå structurile unei clådiri ¿i le sus¡ine pentru a sta împreunå.
Textele de fa¡å au apårut ini¡ial ca urmare a seminariilor de constela¡ii de familie sus¡inute între anii 1992-2000. Ele au apårut în mod spontan în
moduri diferite: fie ca introduceri, fie ca ¿i comenta-rii, concluzii sau sinteze. Uneori ele au reprezentat råspunsuri la întrebårile puse pe parcursul seminariilor, discu¡iilor sau interviurilor. Datoritå faptului cå aceste seminarii, interviuri sau conferin¡e au fost înregistrate, ele sunt prezentate în forma lor originalå având interven¡ii editoriale minore. Acestea se referå la o situa¡ie specificå ¿i au ie¿it la suprafa¡å tocmai datoritå acesteia. Astfel, ele nu trateazå un subiect la modul general, ci se referå doar la situa¡ia specificå pe care o prezintå. ªi, de¿i anumite pår¡i seamånå unele cu altele, fiecare în parte oferå ¿i pune în luminå un alt aspect a¿a cum reiese el din contextul såu particular. Numai în capitolul „Pove¿ti ¿i basme” am organizat pove¿tile ¡inând cont de anumite tematici.
Aceasta este o carte de referin¡å din multe puncte de vedere. Pe de o parpuncte pentru cå espuncte o antolo -gie a ceea ce am strâns ca ¿i cunoa¿tere pe parcursul vie¡ii ¿i, pe de altå parte pentru cå fiecare individ poate gåsi în ea ceea ce-l intereseazå în legåturå cu o anumitå temå. Fiecare sec¡iune are o introducere ¿i, pentru a fi mai u¿or de parcurs am adåugat la sfâr¿itul cår¡ii un cuprins organizat pe tematici.
Unii dintre cititori s-ar putea så resimtå lipsa unei teorii atotcuprinzåtoare a acestor texte. Dar la ce ar duce asta? Ele sunt parte a unui proces continuu, organic ¿i care încå dospe¿te.
Experien¡a mea de a aduna ¿i a produce aceste texte seamånå cu povestea în care un student î¿i ia la întrebåri maestrul în ceea ce prive¿te libertatea.
Maestrul spune: unii cred cå sunt în cåutarea propriului adevår al sufletului lor. Dar, Marele Suflet este cel care gânde¿te ¿i cerceteazå prin ei. ªi Marele Suflet î¿i poate permite multe gre¿eli, pentru cå unii sunt fal¿i jucåtori ¿i sunt înlocui¡i cu al¡ii noi. Aceia care, înså, î¿i permit cu adevårat så se lase condu¿i de Marele Suflet se råtåcesc mai pu¡in deoarece, asemeni înotåtorului care se laså cu încredere purtat de valuri ¿i se folose¿te de for¡a sa, are ¿ansa de a se låsa condus cåtre un nou ¡årm.
A¿ vrea så mul¡umesc tuturor celor care au fåcut posibilå apari¡ia acestei cår¡i. Må refer ¿i la cei care au înregistrat ¿i filmat seminariile sau interviurile, ¿i în special lui Johannes Neuhauser ¿i Harald Hohnen. Michaela Kaden m-a ajutat så adun ¿i så editez texte-le. Dr. Norbert Linz a moderat interviul : „ O privire prin Studio” ¿i mi-a fåcut sugestii valoroase. Le mul¡umesc cu cåldurå.
Aceasta este o carte pe care pute¡i s-o citi¡i de oriunde vå dori¡i ¿i pe marginea cåreia så reflecta¡i ¿i, în care, sper så gåsi¡i hrana de care ave¡i nevoie la nivel personal.
din limba germană
A
ceastå colec¡ie de experien¡e, reflec¡ii, interviuri ¿i insight-uri reprezintå un ghid ¿i o carte de referin¡å pentru orice individ inspirat de legile iubirii, legi care par så atingå orice sferå a vie¡ii, de la rela¡ia cea mai intimå pânå la sistemul cel mai cuprinzåtor.De-a lungul unui proces aproape continuu de revizuire, am beneficiat de ajutorul nepre¡uit al lui Suzie Tucker, care a simplificat ¿i rafinat textul ¿i de ajutorul lui Kate Durbridge, care l-a corectat. Vrem så ne exprimåm recuno¿tin¡a atât fa¡å de ele cât ¿i fa¡å de Bert Hellinger pentru sfatul ¿i ajutorul acor-date.
Am încercat pe cât posibil så redåm texte uneori complexe într-un limbaj accesibil, care înså så reflecte fluen¡a expresivå ¿i greutatea limbajului oral ¿i scris al autorului.
În ceea ce prive¿te întrebuin¡area anumitor termeni tehnici pe parcursul cår¡ii, ne-am låsat ghida¡i ¿i de alte texte similare ¿i de persoane care ståpânesc ¿i utilizeazå un limbaj modern ¿i practic. În consecin¡å, am ales så scriem cu litere mici urmåtoarele concepte: constela¡ii familiale, mi¿cårile
sufletului, legi ¿i legile iubirii, suflet ¿i marele suflet, inteligen¡a a tot ce este, con¿tiin¡a personalå, con¿tiin¡a de familie, con¿tiin¡a colectivå ¿i univers.
Am întâmpinat câteva dificultå¡i legate de gen: cum så men¡inem un echilibru al genurilor asigurând în acela¿i timp fluen¡a.
Solu¡ia a fost så alternåm genurile mai degrabå decât så optåm ¿i så recurgem prea des la pronumele impersonal „cineva” sau så scriem permanent el/ea. Consideråm cå în acest fel u¿uråm modul în care cititorii vor internaliza ideile importante ale cår¡ii. În cele din urmå, vrem så ne exprimåm recuno¿tin¡a pentru oportunitatea de a traduce aceastå carte. De multe ori, pe parcursul tra-ducerii, ne-am oprit, am reflectat ¿i am discutat pe marginea textului. De multe ori asta ne-a provocat ¿i a impulsionat în noi în¿ine sentimente adânci care ne-au pus în contact mai profund cu propriile noastre vie¡i. Repetarea insistentå ¿i delicatå a gândurilor ¿i ideilor ne-a întårit ¿i a rezonat cu înså¿i fiin¡a noastrå, dându-ne energia ¿i pasiunea pentru a fi cu totul prezen¡i în aceastå muncå depuså.
Jutta ten Herkel ¿i Sally Tombleson Londra, Septembrie 2005
Introducere
Acest capitol ghideazå cititorul cåtre o stare interioarå. Aceastå stare va deschide calea cåtre o în¡elegere mai profundå, a acelei în¡elegeri care se ridicå deasupra solu¡iilor problemelor. Pentru a ajun-ge la ea e nevoie de: lipsa oricåror inten¡ii, curaj, deschidere, disciplinå ¿i acceptarea a orice ar putea ie¿i la suprafa¡å, chiar dacå acest lucru ne-ar cere så ne consumåm pânå la ultima picåturå.
Frazele cheie care ne ajutå la în¡elegerea a ceea ce am exprimat mai sus sunt: calea fenomenologicå a con¿tientizårii, procedura fenomenologicå, accepta -rea faptului cå ni se då un adevår ¿i cå, atunci când adevårul se aratå, e important så ac¡ionezi.
Acest capitol reprezintå o teorie concentratå a con¿tientizårii. ªi are un efect filosofic. Dar, nu în ultimul rând, se bazeazå pe practicå ¿i trebuie în¡eleaså din perspectivå practicå.
Adevărul
Adevårul apare ca un instantaneu, de nicåieri ¿i, într-o clipå, dispare în neant. Are darul de-a ne lumina, pentru ca apoi så disparå într-o clipå. Dar
pentru acea clipå cât este vizibil, acel adevår face diferen¡a. Nu existå dubiu în aceastå privin¡å. Pe de altå parte, totu¿i, dacå a¿ încerca så generalizez acest adevår, ar însemna så neg ceea ce este esen¡ial în legåturå cu adevårul ¿i percep¡ia. Este ca ¿i cum a¿ încerca så imortalizez acel moment pre¡ios. Astfel, må în¿el în ceea ce prive¿te natura adevårului. Adevårul este o comoarå efemerå. Cu toate acestea, adevårul este complet valid în acel moment în care stråluce¿te mai departe. Orice tentativå de apårare împotriva lui vine prea târziu, pentru cå instantaneul a dispårut deja.
Participant: Dar acest instantaneu trebuie în mod necesar så fie subiectiv.
Hellinger: Nu chiar. Când adevårul a ie¿it la suprafa¡å într-o constela¡ie oricine îl poate vedea.
Participant: Dar numai dupå ce a¡i construit constela¡ia.
Hellinger: Dimpotrivå. Nu sunt eu cel ce o construie¿te. O våd. Iese la ivealå imediat. A¿a cum s-a întâmplat la ultima constela¡ie când am våzut dintr-o datå cå problema era legatå de un copil avortat. Dintr-o datå, a apårut adevårul. Nu a apårut prin interven¡ia mea. Pur ¿i simplu l-am våzut.
Participant: Dar apoi l-a¡i construit pentru clien-tul care lucra, reprezentând în constela¡ie copilul.
Hellinger: Dacå încerci så construie¿ti constela¡ia aproape întotdeauna vei scåpa esen¡a, pentru cå ceea ce este construit nu implicå sufletul. Implicå doar mintea. Aceasta este o distinc¡ie
importantå. Am realizat cå atunci când lucrez o temå ¿i când ceva devine clar ¿i eu o descriu, e suficient så må uit la fe¡ele oamenilor ¿i så-mi dau seama dacå este corect sau nu. Oricine poate imediat citi pe fe¡ele lor dacå aceastå nouå revela¡ie le atinge sufle-tele sau nu. În secunda în care încerc ¿i construiesc ceva sau o formulez clar în mintea mea ¿i o spun, observ cå nu existå nici o reac¡ie. Sufletul lor nu reac¡ioneazå.
În ceea ce prive¿te constructivismul, cineva î¿i poate pune întrebarea — cum se întâmplå cå într-o constela¡ie o construc¡ie are un efect ¿i în altele nu? Pentru cå existå ceva ce î¿i face efectul într-o constela¡ie ¿i care merge dincolo de construc¡ia conste-la¡iei. Altfel ar fi imposibil ca o construc¡ie så meargå ¿i alta nu. Ori ar func¡iona amândouå, ori ar e¿ua.
Participant: Când este reprezentatå o familie ¿i când ordinea care lipsea devine clarå atunci po¡i så spui — acum terapia s-a încheiat? Sau cum s-ar prezenta constela¡ia atunci când clientul ar construi-o a doua oarå?
Hellinger: Când cineva o construie¿te a doua oarå, acel cineva încearcå så recupereze adevårul care a dispårut. Dar nu po¡i så faci asta. Pentru cå deja a dispårut. Singurul motiv pentru care så construie¿ti o constela¡ie a doua oarå este pentru a vedea dacå apare la luminå o nouå informa¡ie sau dacå trebuie så lucrezi mai degrabå cu familia de origine decât cu familia actualå sau viceversa. ªi atunci într-adevår apare ceva în plus.
Dialectica
Pe parcursul unei conversa¡ii, în¡elegerea se dezvoltå în trei stadii. Primul stadiu este cel al ipote-zei, care este ulterior înlocuitå de o ipotezå contrarå ¿i apoi, din cele douå, apare o sintezå. Aceastå sintezå devine la rândul ei o ipotezå, care din nou este înlocuitå de o ipotezå contrarå ¿i duce în continuare la o altå sintezå. Pentru a fi sigur, acest proces func¡ioneazå doar dacå ipotezele contrare nu reprezintå nici pe departe o opinie sau o obiec¡ie, ci o nouå în¡elegere. Asta face o diferen¡å enormå.
Dacå o persoanå, pe parcursul unui dialog împårtå¿e¿te un anumit insight, experien¡å sau iubire, iar cealaltå persoanå are un insight sau experien¡å diferitå atunci, din punct de vedere dialectic, aceasta reprezintå o ipotezå contrarå ¿i într-adevår se poate transforma într-o recompunere a elementelor, ce i-ar putea îmbogå¡i pe amândoi.
Adesea, dacå o persoanå are un insight care este împårtå¿it sub forma unei ipoteze, alte persoane vor avea o obiec¡ie sub forma unei ipoteze contrare, care va pune sub semnul întrebårii ipoteza originarå. De altfel, insight-ul ini¡ial se baza pe o percep¡ie care a fost atunci descriså. Ipoteza contrarå, pe de altå parte, trateazå ipoteza ini¡ialå ca pe o opinie, subminându-i, astfel, for¡a. Fraza cheie pentru acest tip de ipotezå contrarå este „ Da, dar...”. Prin utilizarea lui „Da, dar...” percep¡ia ini¡ialå este devalorizatå. De exemplu, dacå må uit la un munte ¿i spun „Da, dar..” nu mai sunt capabil så-l privesc într-un mod adecvat, chiar dacå este în fa¡a mea. Cu
„Da, dar...”-ul meu îi råpesc muntelui din grandoare ¿i impact.
Obiec¡iile nu ne solicitå prea mult. Dar în¡elegerea cere capacitatea de a observa ¿i råbdarea de a permite unei noi experien¡e så iaså la suprafa¡å. De aceea obiec¡iile vin atât de u¿or. Insight-ul în schimb, cere timp.
A¿ vrea så mai adaug încå ceva despre dialecticå. Dacå o persoanå are sau exprimå o obiec -¡ie, acea persoanå posedå un anumit sim¡ al libertå¡ii. El sau ea poate avea acea obiec¡ie, fårå ca în mod necesar så ac¡ioneze în conformitate cu ea. Libertatea gândirii pare grozavå ¿i este înso¡itå de sentimentul puterii. Dacå aceastå persoanå decide înså så ac¡ioneze în concordan¡å cu obiec¡ia, acea libertate se diminueazå ¿i se transformå din ceva mare în ceva minuscul. Când toate posibilele obiec¡ii legate de un insight sau o experien¡å a cuiva sunt exprimate, ce-i mai råmâne de fåcut pentru a putea trece dincolo de acel insight?
Din contrå, o persoanå care renun¡å în ciuda tuturor acestor obiec¡ii are pu¡inå libertate de gândire. ªi are doar foarte pu¡in spa¡iu de manevrå pentru cå el se focalizeazå pe realitatea observatå. În schimb, are multe posibilitå¡i de ac¡iune.
Percepţie şi gândire
Existå multe cåi prin care te po¡i apropia de adevår. Eu urmez o cale pe care o cunosc bine, dar existå multe alte cåi alåturi de aceasta. Este
interesant înså cum, de¿i existå mul¡i compozitori, nu existå doi care så fi descoperit aceea¿i melodie. Fiecare are propriul insight. Fiecare melodie este diferitå ¿i fiecare, în felul ei, este frumoaså. Nu existå doi oameni care så aibå acela¿i insight asupra aceluia¿i lucru, ele diferå în nuan¡å unul de altul. Dacå ar avea aceea¿i viziune asupra aceluia¿i lucru, una dintre viziuni ar diferi u¿or fa¡å de cealaltå. Plenitudinea nu poate fi limitatå la o singurå cale.
Unii oameni î¿i îngusteazå câmpul con¿tien -tizårii fåcând o afirma¡ie sau ridicând o obiec¡ie la care s-au gândit, fårå înså så aprofundeze, de fapt, ce înseamnå ceea ce afirmå. Astfel de afirma¡ii sunt ieftine. Oricine le poate face, chiar ¿i un nebun. Dar, când con¿tientizarea întâmpinå con¿tientizare, amândouå sunt încântate de reuniune. Gândirea fårå con¿tientizare se învârte întotdeauna în jurul acelu-ia¿i lucru — orice este familiar. Insight-ul nu poate apårea doar în urma gândirii. Insight-ul apare în urma con¿tientizårii. Apoi apare gândirea. Insight-ul începe cu con¿tientizarea ¿i se dezvoltå pe parcursul procesului de gândire.
Calea fenomenologică a conştientizării Ceea ce demonstrez aici este psihoterapia fenomenologicå. Fenomenologia este o metodå anticå filosoficå. Cere o auto-disciplinå uria¿å. Pentru a vå clarifica acest lucru voi vorbi despre mine însumi. Mi-am dorit så în¡eleg ce înseamnå con¿tiin¡a ¿i cum func¡ioneazå.
În termenii metodei fenomenologice, primul lucru pe care cineva îl are de fåcut este så uite tot ce a auzit despre subiect, în cazul de fa¡å subiectul fiind con¿tiin¡a. Fiecare trebuie så filtreze tot ce a învå¡at pânå la momentul prezent. E ca ¿i cum te-ai goli pe dinåuntru. Ulterior, e important så fii lipsit de orice inten¡ie, de exemplu, så nu-¡i dore¿ti så faci o descoperire uluitoare. Filtrezi tot ¿i te deschizi cåtre con¿tiin¡å ca ¿i cum te-ai deschide cåtre întuneric. Apoi a¿tep¡i. Eu am a¿teptat ani în ¿ir. ªi, în mod continuu, mi-am pus din nou ¿i din nou aceea¿i întrebare simplå: cum func¡ioneazå cu adevårat con¿tiin¡a? Ce se întâmplå în interiorul meu când îmi simt con¿tiin¡a? Ce se întâmplå în interiorul altor oameni când î¿i simt propriile con¿tiin¡e? ªi ce se întâmplå când ei nu simt nimic ¿i totu¿i se comportå ca ¿i cum sunt mâna¡i de ea? Apoi, dupå mul¡i ani, primul insight legat de con¿tiin¡å a ie¿it la luminå. Brusc am în¡eles ce este con¿tiin¡a. ªi am realizat de asemenea cå existå mai multe con¿tiin¡e, care existå pe niveluri diferite ¿i cå aceste con¿tiin¡e urmeazå cåile dictate de anumite legi. Aceste legi fun-damentale sunt legile iubirii. Dar ceea ce a ie¿it la suprafa¡å în acel moment nu putea fi cuprins sau în¡eles dintr-o datå. Am putut prinde doar o parte din aceastå în¡elegere ¿i am realizat cå, în dedesubturile ei, mai era ceva pe care nu am putut pune mâna. Nu mi-am dorit cu adevårat så ating ceea ce era dedesubt; în schimb, mi-am dorit så las în¡elegerea la care ajunsesem så dospeascå din nou.
Pentru cå m-am deschis încontinuu cåtre ceea ce era mai esen¡ial pe måsurå ce apårea ¿i dispårea,
am devenit parte a mi¿cårii ¿i, într-o clipå, am surprins noi aspecte ale mi¿cårii. În acest fel am lucrat cu con¿tiin¡a în practica mea, låsând-o så iaså la ivealå de la sine. Prin intermediul metodei feno-menologice aceste idei mi-au devenit clare.
Fenomenologia care stå la baza acestei practici presupune o în¡elegere diferitå a conceptului ¿i experien¡ei adevårului, diferitå de normele acceptate. Adesea indivizii cautå så în¡eleagå prin adevår o credin¡å imobilå ¿i eternå. Atunci, cineva î¿i poate spune: am putut descoperi asta pentru mine, am putut-o în¡elege ¿i cu ceea ce am descoperit voi controla aceastå problemå ¿i poate chiar lumea. Un proces interior straniu poate începe cu ajutorul acestui tip de adevår. Dar adesea, acel adevår este numai imaginar. Între cei care cred un lucru ca fiind adevårat ¿i al¡ii care cred cå ei ¿tiu ce-i adevårat apare neîn¡elegerea ¿i fiecare dintre ei considerå cå de¡ine monopolul. ªi atunci, adevårul devine un instrument în jocul puterii. Cu to¡ii putem recu noa¿te aceastå situa¡ie. Lucrurile stau diferit în ceea ce prive¿te adevårul fenomenologic. Acest tip de adevår, apare doar pentru o clipå, în felul în care am putut vedea cu to¡ii în constela¡ii. Ceva iese la ivealå ¿i cineva percepe o licårire. Dar vai, când cineva încearcå så-l prindå, dispare într-o secundå. Dorin¡a de a lucra o temå este de fapt dorin¡a de a te agå¡a de un adevår mai vechi. În mod similar, frica a ceea ce poate fi dezvåluit este dorin¡a de a råmâne fidel unui adevår mai vechi, dar într-o altå formå. În acest caz individul dore¿te ca licårirea så disparå. Dacå adopt o atitudine
fenomenologicå înså, adevårul poate apårea când vrea el. Îl voi privi, må voi înclina în fa¡a lui ¿i îl voi låsa så plece a¿a cum a venit. Este mult mai eficient decât så vorbesc despre el. El doar este, apoi dispare iar.
De aceea se dezvåluie în mod diferit de fiecare datå. Nu e niciodatå acela¿i de douå ori. Terapeutul e fericit când adevårul apare la ivealå, iar când adevårul dispare, îl laså så plece. La fel se întâmplå ¿i cu fericirea; e¿ti fericit când vine ¿i, când pleacå, îi dai drumul.
În consecin¡å, nu poate exista nici o controverså cu privire la adevår. Care ar putea fi controversa? Adevårul iese la suprafa¡å, oricine îl poate vedea ¿i apoi dispare în dedesubturile de unde a apårut. Ceea ce a ie¿it la suprafa¡å atinge sufletului, de¿i nu ¿tiu cum. Dacå alerg dupå un pacient gândind — acum trebuie så vedem dacå putem pune lucrurile în ordine — atunci orice ar fi ie¿it la ivealå se retrage. Cade în derizoriu ¿i din foc råmâne doar cenu¿a.
Deci, acest tip de terapie se bazeazå în primul rând pe atitudinea fenomenologicå: starea interioarå de venera¡ie în fa¡a adevårului. Astfel este evitatå tenta¡ia de a manipula adevårul sau de a-l dilua sau de a-l intensifica. Sunt într-o venera¡ie a adevårului ¿i-mi desfå¿or mai departe activitatea. Aceasta este terapia fenomenologicå. Sper cå am clarificat-o într-o oarecare måsurå.
Insight-ul apare atunci când te abţii
Metoda fenomenologicå î¿i are originile în filosofie. O persoanå se confruntå cu necunoscutul, fårå ¡intå ¿i fårå fricå, uitând tot ce-a ¿tiut despre el
pânå în momentul de fa¡å. Ea se confruntå cu spa¡iul întunecat ¿i, dintr-o datå, surprinde esen¡a unui lucru.
Când lucrez cu o familie, må raportez la membrii ei a¿a cum sunt, fårå inten¡ie, fårå chiar inten¡ia de a ajuta. ªi fårå så må tem de consecin¡ele a ceea ce a¿ putea så spun sau så fac. Pentru cå må retrag atât de complet, sunt capabil så våd unde må conduce constela¡ia. În acela¿i timp, må suspend pe mine însumi. Aceasta este modalitatea de a lucra fenomenologic. Nu se bazeazå nici pe teorie sau experien¡å anterioarå, ci mai degrabå pe dorin¡a de a face fa¡å momentului. ªi asta e foarte dificil pentru cå fiecare terapie reprezintå un nou risc. Procesul fenomenologic e lipsit de dorin¡å, cunoa¿tere sau fricå. El cautå ceea ce este în spatele a tot, principiul unificator, ¿i este sprijinit ¿i condus de acel ceva care stå în spatele tuturor dorin¡elor ¿i le define¿te. În esen¡å, aduce la suprafa¡å finalul. Aceasta înseamnå cå o terapie nu poate fi completå decât atunci când acest adevår ultim este adus la suprafa¡å ¿i când per-soana este profund în unison cu acesta. Abia acum adevårul devine un fapt care poate fi integrat.
Psihoterapia ştiinţifică
şi psihoterapia fenomenologică
Psihoterapia fenomenologicå este la polul opus psihoterapiei ¿tiin¡ifice. ªtiin¡a experimentalå cautå, prin intermediul experimentului, un tipar care poate fi reprodus în a¿a fel încât, acelea¿i condi¡ii så
genereze acela¿i rezultat. În ¿tiin¡ele naturale e relativ u¿or så ob¡ii acela¿i rezultat din acela¿i experiment. Dar acest lucru nu este posibil în cazul sufletului.
Dacå un individ decide så urmeze ¿i så dez volte principiile unei psihoterapii ¿i investiga¡ii ¿tiin¡ifice, atunci trebuie så creeze un design experimental în care variabilele personale sunt efectiv excluse, lucrând astfel, doar cu cele externe. Dar a¿a cum vede¡i aici (Nota editorului „în cadrul conste la¡iilor de familie”), ceea ce este personal are cea mai mare importan¡å. În constela¡ii nu po¡i dobândi nimic dacå nu iei în considerare ceea ce este personal. Acesta este unul dintre aspecte.
În plus fa¡å de asta, psihoterapia ¿tiin¡ificå este linearå, ceea ce înseamnå: o cauzå specificå are un efect care duce la o anume consecin¡å.
Din contrå, psihoterapia fenomenologicå cautå så stabileascå un context, fårå vreo inten¡ie anume în minte ¿i fårå fricå, cu alte cuvinte, fårå inten¡ia de a vindeca. Prin urmare, terapeutul care dore¿te så lucreze fenomenologic, trebuie så accepte lumea a¿a cum este. El nu trebuie så aibå nici cea mai micå dorin¡å de a schimba lumea. ªi asta cere ca el så se retragå. El acceptå boala clientului a¿a cum este. Nu are nici cea mai micå dorin¡å de a interveni.
Un doctor vede situa¡ia diferit, pentru cå el are capacitatea, în mare måsurå, de a aplica ¿tiin¡ific cuno¿tin¡ele, ¿i aceasta este datoria lui. Dar ¡in så fac o distinc¡ie clarå.
Acest tip de abordare nu func¡ioneazå în cazul constela¡iilor. În constela¡ii, terapeutul se suspendå
pe sine însu¿i ¿i creeazå un context mai larg. Dacå lucrez cu un client, atunci îi accept sistemul în totalitate. Nu doar må uit la client. Må uit de aseme-nea la sistemul lui, în special la acei oameni care au fost exclu¿i sau nu apar deloc, dar pe care îi simt, ¿i îi am în vedere tocmai pentru cå sunt neutru. Ei au un loc alåturi de mine, locul care le-a fost refuzat în sistem. În secunda în care îi iau cu mine, sunt în deplinå rezonan¡å cu sistemul ¿i cu clientul. ªi ceea ce simt este o mare afec¡iune pentru sistemul lui.
Dacå må suspend pe mine însumi ¿i må deschid total cåtre situa¡ie, fårå inten¡ie sau fricå fa¡å de ceea ce ar putea ie¿i la ivealå atunci, dintr-o datå, sunt capabil så surprind esen¡ialul, ¿i care este dincolo de ceea ce este vizibil. ªi atunci îmi dau seama: în acest punct este cheia.
ªi acest aspect este vital pentru gåsirea solu¡iei. Este relativ simplu så configurezi o constela¡ie de familie dar, când vine vorba despre a descoperi unde se aflå solu¡ia, acest lucru este posibil doar dacå persoana este în rezonan¡å. Atunci va deveni clar de la sine. ªi asta se nume¿te con¿tientizare fenomenologicå. Ea love¿te ca un fulger ¿i este întotdeauna în rezonan¡å cu marele tot. Ceea ce o diferen¡iazå în mod specific este aceea cå este o con¿tientizare cu iubire. Acest aspect este unul esen¡ial, pentru cå dacå este înso¡itå de iubire, este o con¿tientizare pe care te po¡i baza.
ªi, prin urmare, aceastå modalitatea de a lucra nu poate fi învå¡atå a¿a cum înve¡i de obicei ni¿te reguli. Cu aceastå metodå, este mai degrabå
important ca cel care o practicå så se lase condus de ea ¿i så dobândeascå în¡elegere prin practicå ¿i råspuns. În acest fel po¡i lucra tu însu¡i cu ea.
Dacå lucrez cu un client ¿i observ cå nu existå solu¡ie, atunci iau acest aspect cât se poate de în serios ¿i må retrag complet. ªi faptul cå må retrag nu må frustreazå. Dacå sunt cu adevårat în rezonan¡å, acest lucru nu are cum så må frustreze. Dar asta înseamnå så fiu complet în rezonan¡å. Apoi råmân cu ceea ce am con¿tientizat ¿i nu-mi permit så fiu distras de la ceea ce am con¿tientizat nici de cei care se opun, nici de nimic.
Bineîn¡eles pot ¿i gre¿i. Asta îmi este clar. ªi atunci este necesarå rezonan¡a altor participan¡i — participan¡i care sunt aler¡i. Ei pot fi capabili så vadå ceea ce eu nu am surprins sau am trecut cu vederea. Atunci eu trebuie så am încredere în con¿tiin¡a lor.
Totu¿i, când confrunt clientul cu cea mai severå consecin¡å a comportamentului såu ¿i cineva se aliazå cu clientul pentru cå ceea ce fac îl sperie, el interfereazå. Iar eu nu trebuie så permit aceastå interferen¡å — ea mi-ar slåbi for¡a.
Terapeutul care lucreazå în acest mod este un luptåtor. În cår¡ile sale despre Don Juan, Carlos Castaneda descrie ce este acela un luptåtor. Un luptåtor, în acest context nu se sperie nici måcar de limita extremå — limita extremå fiind aceea în care este posibil ca toate så iaså bine sau så meargå prost. Totu¿i, experien¡a mea practicå mi-a aråtat cå, dacå un terapeut merge pânå la limita maximå, de cele mai multe ori asta duce la succes. Cu riscurile de
rigoare. ªi dacå unei persoane îi este teamå så-¿i asume aceste riscuri, atunci ea nu va fi capabilå så lucreze cu aceastå metodå. Pentru cå atunci când va ajunge la esen¡å, ¿i când totul devine o chestiune de via¡å ¿i de moarte, în acel moment, ea va trebui så fie capabilå så ia o decizie, atunci ¿i numai atunci, nu înainte.
Astfel, cu acest mod de lucru, orice iese la ivealå indicå ¿i calea de urmat. ªi acea persoanå trebuie så se abandoneze acestui lucru, uneori chiar ¿i fårå så-l fi în¡eles pe deplin. Pentru cå felul în care stau lucrurile cu adevårat ¿i unde vor ajunge ele, devine clar abia la sfâr¿it, nu la început.
Perspectiva mai largă
A¿ vrea så fac câteva precizåri în legåturå cu aceastå temå. Multe probleme apar pentru cå ne agå¡åm de ceea ce este în fa¡a noastrå, altfel spus, perspectiva îngustå ¿i limitatå.
Când ne uitåm la problemele noastre sau la problemele din rela¡ia noastrå, sau în legåturå cu ceva ce ne este apropiat, adesea ne uitåm doar la ceea ce este la vedere în fa¡a noastrå, la ceea ce se vede în mod clar, ¿i scåpåm din vedere perspectiva mai largå, întregul. Dar, ceea ce este vizibil, perspec -tiva îngustå ¿i limitatå, capåtå for¡å ¿i semnifica¡ie doar în raport cu ceea ce este dincolo de ea. Solu¡iile apar când permitem o perspectivå mai largå asupra lucrurilor. În loc så ne uitåm numai la noi, la dorin¡ele noastre ¿i la ceea ce consideråm noi a fi
problemele sau rånile noastre sau chiar la visele noastre, ne uitåm la pårin¡ii ¿i la familiile noastre, la stråmo¿ii no¿tri sau la rude. ªi dintr-o datå ne trezim conecta¡i la altceva, împreunå cu mul¡i al¡ii, ¿i orice a pårut cândva înspåimântåtor sau a produs suferin¡å, î¿i capåtå locul de drept în contextul marelui tot.
Dacå doar ne uitåm la familie, punctul nostru de vedere se va îngusta din nou dupå o vreme. De aceea, este nevoie så ne uitåm dincolo de ea ¿i så aducem din nou în prim plan perspectiva mai largå. Este nevoie så o con¿tientizåm, så o cuprindem în inimile noastre, ¿i så ne deschidem în fa¡a ei. ªi atunci, ceea ce pårea insolubil în contextul de familie î¿i poate gåsi locul în cadrul acestui context mai larg.
O asemenea abordare dinspre perspectiva generalå spre cea interioarå existå ¿i în psihoterapie. Existå psihoterapii care se concentreazå în mod pre-dominant pe individ, spre exemplu pe emo¡iile lui. Totul este analizat ¿i totu¿i, individul nu poate trece dincolo se sine însu¿i.
Apoi, existå terapia de familie care se concen -treazå pe un câmp mai larg. Aceasta poate duce la solu¡ii care nu sunt posibile în terapia individualå. Dar ¿i terapia de familie are limitele ei.
ªi atunci devine posibil så mergem dincolo de terapia de familie, ¿i så ne aruncåm privirea pe ceva ¿i mai cuprinzåtor. Asta se întâmplå în cazul mi¿cårilor sufletului — dacå cineva se laså cu totul pe mâna lor. Pentru cå aceste mi¿cåri sunt întotdeauna conduse de ceva mai mare.
Întregul
Când ne uitåm la lume, ne putem uita la ea în toatå diversitatea ei, cum toate lucrurile sunt variate, cum toate lucrurile existå ca unitå¡i ¿i cum un individ se pozi¡ioneazå în opozi¡ie cu alt individ, ¿i chiar în råzboi. Dar toate aceste pår¡i individuale î¿i au origi-nea într-o unitate, la un nivel profund, prin care ele sunt împreunå ¿i sus¡inute. Diversitatea este definitå ¿i î¿i capåtå caracterul såu special tocmai din aceastå profundå unitate. Ceea ce contribuie la întreg î¿i trage rådåcina din acest izvor nesecat profund.
Acum, ne putem îndrepta spre conceptul de „individual” în con¿tiin¡a noastrå ¿i, prin acest demers, vom fi pu¿i în fa¡a celuilalt. Dacå înså ne orientåm cåtre unitate, adesea trecem dincolo de celålalt, renun¡åm sau îl negåm în totalitate. ªi atunci ne îndepårtåm practic de ceea ce ¡ine împreunå ¿i sprijinå totul ¿i toate.
Putem, de asemenea, så ne raportåm la cei mul¡i, dar în a¿a fel încât så nu ne focalizåm pe multiplicitate, ci mai degrabå så devenim con¿tien¡i de ea ca un întreg, totul dintr-o datå, ¿i prin aceastå con¿tiin¡å ne regåsim pe noi în¿ine în esen¡å ¿i, dincolo de asta, în esen¡a fiin¡ei. Când ajungem la aceastå conectare, suntem capabili så sim¡im conectarea cu toatå diversitatea, cu respect, venera¡ie ¿i curaj, în a¿a fel încât o internalizåm ¿i ea devine un flux propriu esen¡ei noastre.
Când vedem lucrurile în acest fel, ne sim¡im elibera¡i. Dar dacå ne uitåm la rela¡iile personale ¿i vedem diferitele tipuri de nevoi, diferitele punctele
de vedere, analizåm antagonismul dintre ele ¿i le dåm în vileag, atunci ne sim¡im amenin¡a¡i, nesiguri, ¿i îndurera¡i: sim¡im cå ceva este în neregulå.
În aceste rela¡ii suntem adesea ghida¡i, la un nivel superficial, de distinc¡ia pe care o facem între ceea ce este bine ¿i ceea ce este råu. Aceastå distinc¡ie opereazå la un nivel complet superficial ¿i este incapabilå så cuprindå ceea ce se aflå în profunzimea lucrurilor. Distinc¡ia între bine ¿i råu este relevantå doar în privin¡a rela¡iilor umane, datoritå func¡iei sale: aceea de a ne lega de familiile noastre ¿i de a ne diferen¡ia de alte familii sau grupuri. Aceastå distinc¡ie iese la ivealå prin intermediul con¿tiin¡ei bune sau a con¿tiin¡ei rele. Avem o con¿tiin¡å bunå dacå avem sentimentul apartenen¡ei la familia noastrå ¿i avem o con¿tiin¡å rea dacå punem în pericol dreptul nostru de a apar¡ine acesteia. Ne imaginåm cå ne pierdem dreptul de a apar¡ine dacå recunoa¿tem alte familii, grupuri, valori, religii ¿i culturi ca fiind cel pu¡in la fel de bune ca ale noastre. Dar dacå reu¿im så facem acest lucru devenim unifica¡i în magnitudinea întregii existen¡e, separa¡i de propria noastrå familie. Astfel, pentru a deveni unifica¡i în magnitudinea fiin¡ei, cu ceea ce este esen¡ial, trebuie så renun¡åm la aceastå con¿tiin¡å ¿i la distinc¡ia între bine ¿i råu. Dacå ajungem la aceastå renun¡are-adoptare, cel pu¡in din când în când, ¿i putem så ne centråm, atunci sufletul nostru va fi mi¿cat. Aceastå mi¿care va veni din stråfunduri, ¿i va anula distinc¡ia între bine ¿i råu, reconciliind ceea ce este contradictoriu ¿i în opozi¡ie.
În ultimul timp m-am ocupat destul de mult de mi¿cårile sufletului. Le-am låsat så lucreze în mine ¿i am studiat în workshop-uri modul în care î¿i produc efectul. Ele merg dincolo de ceea ce a fost adus la luminå prin intermediul constela¡iilor de familie, în forma ini¡ialå. Deci din nou, mergem un pas înainte.
Fântâna
Din acest punct må las condus fårå så ¿tiu cåtre ce final. Sunt complet în beznå, dar må simt ca cineva prin care curge un ¿uvoi, un ¿uvoi care vine de departe ¿i merge dincolo de grani¡e. ªi må las într-o stare de permeabilitate. Din acest punct de vedere, nu sunt implicat deloc. Fântâna nu este una cu apa. Apa pur ¿i simplu curge prin ea.
Cum este posibil så ajungi så atingi aceastå stare? Întâi î¡i alungi inten¡iile. Apa care curge prin fântânå nu are inten¡ii. Nu are nici scop. ªi cu toate acestea, ajunge pe câmp, îl fertilizeazå, ¿i în cele din urmå dispare în mare. Absen¡a oricårei inten¡ii este o condi¡ie de bazå pentru a lucra cu aceastå metodå.
ªi cineva poate deveni lipsit de orice inten¡ie dacå a renun¡at la gândirea în termeni de bine ¿i råu. ªi atunci nu luptå nici de partea binelui, nici a råului. Orice ar fi, este just. Via¡a este îndreptå¡itå. Fericirea este îndreptå¡itå. Suferin¡a este, de asemenea, îndreptå¡itå. ªi pacea ¿i råzboiul sunt îndreptå¡ite. ªi pentru cå devii permeabil, ceva bun poate apårea fårå nici o interven¡ie.
Aceastå stare nu este una nouå. Lao Tse o con -firmå. ªi Confucius. Mul¡i filosofi au demonstrat-o dar, în mod curios, ace¿tia nu au fost printre fonda-torii marilor religii. Religiile au dus la råzboi.
Starea care cuprinde lipsa oricårei inten¡ii cautå armonia cu legile universului, cu ierarhia profundå a lucrurilor; are încredere în mi¿cårile sufletului, ale marelui suflet, ¿i a¿a cum pute¡i constata, este în slujba påcii ¿i iubirii.
A auzi şi a vedea
A¿ vrea så spun ceva despre diferen¡a între a auzi ¿i a vedea. Ceea ce-¿i face efectul le nivel de suflet se bazeazå în primul rând pe ceea ce auzi. De exemplu, multe dintre judecå¡ile noastre, legi sau afirma¡ii despre religie î¿i au originea în ceea ce am auzit despre ele. O imagine mentalå planeazå deasupra congrega¡iei ¿i opereazå ca o con¿tiin¡å.
O så vå dau un exemplu: un psihanalist ¿i-a abordat un prieten ¿i l-a întrebat , „ªtii ceva despre posedare?” „Da”, a spus prietenul „Poate ¿tiu. Dar despre ce este vorba?” Psihanalistul i-a råspuns „Cu pu¡in timp în urmå am mers împreunå cu so¡ia mea la o ghicitoare ¿i ea a spus cå so¡ia mea este posedatå de diavol. ªi acum nu ¿tiu ce så fac.” Atunci prietenul i-a spus „Dacå mergi la asemenea oameni vei cåpåta ceea ce meri¡i; acum e¿ti complet posedat de aceastå imagine ¿i nu-¡i va fi u¿or så scapi de ea.”
Deci, o imagine poate apårea din auzite sau ca urmare a ceea ce auzi, ¿i oarecum fårå legåturå cu
orice percep¡ie asupra realitå¡ii observabile. ªi în mod ciudat, aceastå imagine pare så må lege, astfel cå dacå renun¡ la ea, må simt ca un trådåtor sau ca un dezertor.
Curios! Pentru cå ceea ce trebuie cu adevårat så facå cineva, este så se uite atent la realitate ¿i så se limiteze la ceea ce observå — atât ¿i nimic mai mult. Dar asta cere smerenie.
Mul¡i psihoterapeu¡i ac¡ioneazå astfel. Ei ascultå ¿i se bazeazå pe ceea ce li se spune, fårå så observe ce se întâmplå chiar sub ochii lor cu clientul sau în familia clientului. Prin urmare, ei sunt preocupa¡i cu ceva ce nici nu existå ¿i se bazeazå pe o imagine bazatå pe prejudecå¡ile ¿i interpretårile clientului.
Limitarea la realitatea observatå cere un mare sacrificiu. Este vorba de renun¡area la ideea cå po¡i schimba lumea. În mod curios totu¿i, atunci când te limitezi, de fapt câ¿tigi libertatea de a ac¡iona, de a ac¡iona legitim.
Acest lucru nu se aplicå ¿i la încrederea în ceea ce auzi sau ¡i se spune. În acel caz, singura libertate câ¿tigatå este cea de a-¡i crea ni¿te imagini. Libertatea de ac¡iune înså este limitatå.
Insight şi acţiune
Dacå o persoanå are un insight în legåturå cu o posibilå solu¡ie sau cu necesitatea acesteia, ea nu trebuie så ac¡ioneze imediat. Acesta ar fi un lucru complet prostesc. Dacå, de exemplu, devine clar pe parcursul unei constela¡ii cå acei copii trebuie låsa¡i
în grija tatålui, sau a mamei, oricare dintre variante, acea persoanå nu trebuie så transpunå în fapt ime-diat acest lucru. Ar implica riscul de a se înstråina de sine însu¿i. Dar ceea ce vede clientul întâmplân -du-se într-o constela¡ie nu poate fi complet stråin de el însu¿i pentru cå el însu¿i contribuie la acea imagi-ne pe mai multe planuri. Înainte de toate, totu¿i, este vital ca aceastå imagine så fie låsatå så påtrundå la sufletul clientului, så fie låsatå så-¿i producå acolo efectele, ¿i asta cere timp. Dar dupå o vreme, brusc, devine clar care este modalitatea potrivitå de ac¡iune. Imaginea este primitå în suflet ¿i îi este permis så-¿i facå efectul ¿i så meargå mai departe, pânå când solu¡ia îndreptå¡itå, cea definitivå, devine clarå. Dintr-o datå clientul simte cå a sosit momentul potrivit så ac¡ioneze. Abia atunci, ¿i nu înainte, este potrivit så ac¡ionezi. Altfel ri¿ti så ac¡ionezi în mod discordant, fårå legåturå cu imaginea ¿i fårå så fi permis imaginii så-¿i fi produs efectul la nivelul sufletului. Înså poate dura ¿i luni de zile så-¡i aduni for¡ele ¿i så ac¡ionezi chiar ¿i dupå ce ¡i-a devenit clarå care este ac¡iunea îndreptå¡itå.
Percepţie şi îndoială
Participant: În ce måsurå tu, ca terapeut, ai o influen¡å asupra reprezentan¡ilor? Am impresia cå îi influen¡ezi atât pe ei cât ¿i modul în care ei simt ¿i experimenteazå situa¡ia, cå poate gândurile tale sunt transferate cåtre ei iar ei, la rândul lor, de¿i incon¿tient, î¿i doresc så se potriveascå cu ceea ce
gânde¿ti. Cum te pozi¡ionezi fa¡å de acest lucru? Este o responsabilitate foarte mare pe care o ai în calitate de terapeut.
Hellinger: Dar hai så ne uitåm la asta din alt unghi. Dacå am dubii ¿i ezit, ¿i acestea vor fi transferate. ªi atunci apare întrebarea: ce este mai bine? Când lucrez trebuie så am încredere în reprezentan¡i. ªi totu¿i nu trebuie så renun¡ nici la percep¡iile mele. Este important så în¡elegi cå percep¡ia directå sau con¿tientizarea aduc cu sine o experien¡å particularå. Când cineva devine con¿tient de ceva, dar acel lucru îl face så exprime o îndoialå sau o obiec¡ie, chiar dacå asta se întâmplå doar în interiorul lui, atunci con¿ti -entizarea dispare. Con¿ti-entizarea nu tolereazå obiec¡iile sau opozi¡ia.
Un alt aspect de luat în considerare este cå atunci când lucrez cu un grup terapeutic lucrez cu to¡i participan¡ii în acela¿i timp. Dacå lucrez cu respect ¿i iubire pentru client ¿i cu bunåvoin¡å pentru gåsirea unei solu¡ii, atunci îmi pun toatå încrederea în faptul cå din energiile noastre combinate ¿i din energia câmpului, va apårea o solu¡ie. În acest context, dacå a¿ influen¡a pe cineva, ar trebui så fie grupul ca întreg, în cazul în care o ast-fel de alterare a procesului ar putea så aparå. Totu¿i, întrebarea ta aratå faptul cå mul¡i participan¡i de aici se bazeazå pe ei în¿i¿i ¿i sunt independen¡i. Dacå ar fi så gre¿esc sau så comit o gre¿ealå, ea ar fi observatå de altcineva ¿i corectatå. Nu am încredere doar în percep¡iile mele, ci ¿i în cele ale
participan¡ilor care våd desfå¿urându-se în fa¡a lor aceea¿i situa¡ie ca ¿i mine.
Tipare ale gândirii şi destinului
Rupert Sheldrake a descris în cår¡ile sale caracteristicile ¿i efectele câmpurilor morfogenetice, adicå a acelor câmpuri de energie care definesc dife-ritele structuri. El mi-a spus cå, cu constela¡iile de familie, o persoanå poate fi martor al unui câmp morfogenetic la prima mânå.
Uneori reflectez dacå observa¡iile lui pot gåsi ¿i o altå aplicare. Poate cå tipare specifice de gândire definesc un grup pânå la limita la care ele ajung, de fapt, så restrângå posibilitatea apari¡iei unor noi insight-uri. Poate cå anumite comportamente proprii unei familii constituie de asemenea tipare care ajung så formeze câmpul morfogenetic al acelei familii. Dacå, de exemplu, cineva s-a sinucis, atunci uneori ce urmeazå este cå cineva, într-o genera¡ie viitoare, de asemenea, se va sinucide. Acest lucru nu se întâmplå doar pentru cå vor så-l urmeze pe acel membru al familiei. Un tipar s-a creat ¿i ac¡iunea de sinucidere este comiså în concordan¡å cu acest tipar creat, mai degrabå decât datoritå unei inten¡ii (cât de subcon¿tientå ar putea fi ea) de a-l urma pe celålalt. Sheldrake a observat cum, pe måsurå ce este for-mat un nou cristal, forma sa nu este încå predeterminatå. Totu¿i, când un al doilea cristal se formeazå din primul, el se modeleazå pe tiparul acestuia. Experien¡a aratå cå, existå deja la acest
moment o memorie a cristalului ini¡ial. Câmpul morfo-genetic pare a avea memorie. Prin urmare, urmåtorul cristal se va dezvolta, dupå toate probabilitå¡ile, pe modelul celui dintâi. Dacå acest lucru se repetå de suficient de multe ori, un tipar fix este stabilit. Poate cå ¿i tiparele destinului se reproduc în acela¿i mod.
Întreruperea tiparului
Recunoa¿terea ¿i ruperea unui astfel de tipar cere curajul de a adopta ceva nou. Întreruperea cu succes a tiparului reprezintå o realizare specialå. Acest lucru nu se va întâmpla prin simpla acceptare, ca atare, a propriului destin. Acea persoanå va trebui så se dea cu un pas în spate. În loc så se lase duså de curent, persoana respectivå va trebui så se ca¡ere pe ¡årm ¿i så priveascå râul pânå când îi va în¡elege cursul, îi va recunoa¿te poten¡ialul ¿i va decide ce este de fåcut.
Lumină şi întuneric
Familia are o memorie dincolo de amintirile ei. Ceea ce iese la luminå din aceastå memorie este un dar. Dar, nu totul iese la luminå. Ceea ce îi este esen¡ial, esen¡a ei, råmâne ascunså privirilor noastre, de exemplu originea ¿i scopul ei. Putem folosi ceea ce este dezvåluit, dar nu îl putem de¡ine ¿i nici nu putem merge mai departe decât ceea ce ni se aratå. Ceea ce iese la luminå nu divulgå tot ceea ce este ascuns ¿i protejat. Lucrurile ne sunt dezvåluite
